Halucinaţiile sunt percepţii de obiecte şi voci care nu există în realitate. Aceste fenomene patologice pot apărea pe parcursul a diferite boli psihice şi neurologice.
Indiferent dacă sunt auditive sau vizuale, halucinaţiile însoţesc adesea tulburările mintale sau neurologice.
PRINCIPALELE TIPURI DE HALUCINAŢII
Principalele halucinaţii sunt auditive, intrapsihice sau vizuale. Conţinutul lor depinde în mod esenţial de povestea bolnavului. Prezenţa lor este patologică şi cere o supraveghere medicală.
Halucinaţiile auditive. Cel mai adesea, bolnavul aude voci. Cuvintele sunt percepute ca şi cum ele ar fi cu adevărat pronunţate de către cineva. Vocea este uneori recunoscută, identificată şi localizată în spaţiu. Ea pronunţă cuvinte ostile (ameninţări, insulte, injurii) sau binevoitoare şi dă multe sfaturi care îi provoacă bolnavului stări delirante mistice sau religioase.
Halucinaţiile intrapsihice. Fac să intervină fenomene mai complexe. Bolnavul crede că aude voci interioare, dar care nu au caracteristicile verbale şi acustice ale vocii normale. Este vorba despre conversaţii mintale care îl privesc şi se interferează în schemele sale de gândire. Bolnavul atribuie de bunăvoie aceste manifestări fenomenelor telepatice. Halucinaţiile vizuale. Se aseamănă cu halucinaţiile auditive, dar fac să intervină vederea: persoana vede ceva ce nu există. Atunci când apar în bolile mintale, ele nu se ivesc izolat, ci sunt însoţite de alte halucinaţii.
CÂND SE APELEAZĂ LA UN SPECIALIST?
In afara câtorva cazuri de halucinaţii survenind la o persoană normală, într-o stare apropiată de visul în stare de trezie – care sunt întotdeauna criticate de persoana în cauză de îndată ce aceasta a ieşit din reveria sa – şi de halucinaţiile apărând sub influenţa unei substanţe toxice, prezenţa halucinaţiilor semnalează existenţa unei tulburări psihice sau neurologice, care trebuie pusă rapid sub observaţie.
