iunie, 2011

Chirurgul recoltează o probă pentru biopsie la nivelul fibromului, care va fi trimisă pentru examen histologic (examinarea ţesutului) la laborator, unde va fi studiată sub microscop. Se selectează apoi un laser verde, care este folosit pentru coagularea fibromului. Peretele fibromului este incizat şi este introdusă sonda laserului. Fasciculul de lumină este apoi direcţionat prin fibra optică, ghidată cu laparoscopul, în centrul ţesutului fibromului uterin. Fibromul va fi reabsorbit în corp în aproximativ trei, până la patru luni. Pentru a coagula fibromul se foloseşte un laser verde, care transformă ţesutul fibromului în lichid. Fibromul este apoi reabsorbit în corp, cu timpul.

Se inserează un…

Investigarea vezicii urinare

Dna X. Este anesteziată şi zona perineală este curăţată cu soluţie antiseptică şi acoperită cu câmpuri chirurgicale sterile. Chirurgul introduce un cistoscop (un instrument optic) în vezica urinară, prin orificiul uretral. Se descoperă o masă tumorală situată în afara vezicii urinare; aceasta este foarte probabil să fie un fibrom uterin sau un chist ovarian, ce exercită presiune asupra peretelui vezicii urinare, făcându-l să proemine în interiorul vezicii.

Pentru vizualizarea în interior a vezicii urinare se foloseşte un endoscop special, numit cistoscop. Se observă cum peretele vezicii proemină în interior, din cauza unei mase tumorale.

Chirurgul introduce un cistoscop în vezica urinară. Imaginea mucoasei ce tapetează vezica apare pe ecranul monitorului. Chirurgul…

Vaporizarea fibromului

Echipamentul laser este montat şi controlat de fizician. După ce a fost activat, se observă un fascicul de lumină verde ce trece prin fibra optică. Pe timpul laserteraplel, personalul care se află în sala de operaţii trebuie să poarte ochelari de protecţie. Aparatul laser va fi deschis numai de personalul tehnic special calificat. Odată ce a fost aleasă lungimea de undă corectă şi a fost selectat aparatul laser potrivit pentru intervenţie (laser KTP), se introduce o fibră optică printr-o deschidere, în histeroscop.

Apoi fasciculul de laser este direcţionat cu ajutorul fibrei optice către fibrom, pentru a-i vaporiza centrul. După ce a…

Recoltarea şi transportul probelor Probele recoltate de la pacienţii ce se încadrează în grupul cu risc minim ar trebui manevrate în acelaşi mod ca şi probele pentru testele ce se efectuează de rutină, respectând regulile de bună practică medicală de laborator.

MĂSURI DE PROTECŢIE Probele recoltate de ta pacienţi încadraţi în categoriile cu risc mai mare ar trebui recoltate de către personalul medical cu experienţă, asigurând măsuri de protecţie cum ar fi folosirea unui şorţ impermeabil , a unui halat, a mănuşilor, a măştii de protecţie facială şi ochelari de protecţie a ochilor. Probele ar trebui depozitate în containere rezistente, bine închise, prin…

Simptomatologie. Acondroplazia este o boală genetică ce produce un defect de creştere osoasă, care determină o statură anormal de mică.

CARACTERISTICI Cei afectaţi de boală au o inteligenţă normală, dar pot prezenta una din următoarele caracteristici:  Braţe şi picioare scurte, ce sunt disproporţionate, în comparaţie cu lungimea trunchiului, care este normală. Membrele sunt late, braţul şi coapsa fiind scurte în mod special; Mâini şi picioare late; Degete scurte la mâini, de lungimi egale (mâiniîn trident]; Un cap mare, cu frunte largă, proeminentă, o faţă mică şi rădăcina nasului aplatizată; Dinţi încălecaţi, prost aliniaţi pe maxilare; Curburile coloanei vertebrale accentuate. Copiii cu acondropiazie au deseori trăsături faciale caracteristice. Aceste fetiţe au fruntea largă şi rădăcina nasului aplatizată.

[caption id=”attachment_2388″…