Dantura umana reprezintă partea cea mai dură şi mai rezistentă dintre toate organele corpului. Ea joacă un rol vital în digestia alimentelor, ajutând la fragmentarea acestora în bucăţi mai mici, prin muşcare şi masticaţie (mestecare).
poze si imagini dintii umani
Dantura este folosită la meste-carea şi triturarea alimentelor în bucăţi mai mici. Acţiunea de mestecare creşte suprafaţa prin care alimentele sunt expuse enzime-lor digestive, prin aceasta grăbind procesul de digestie.
Dantura are un rol important şi în vorbire – dinţii, buzele şi limba permit articularea cuvintelor prin controlarea fluxului aerului ce trece prin cavitatea bucală, în plus, dantura asigură un suport structural pentru musculatura feţei şi, de asemenea, ajută la formarea zâmbetului.
Fiecare dinte este compus din coroană şi rădăcină. Coroana este partea vizibilă a dintelui, care se ridică din gingie (care are rol de a susţine dintele pe loc cu fermitate). Coroana fiecărui premolarşi molar include şi nişte proeminenţe, sau cuspide, care facilitează mesteca-tul si triturarea alimentelor.
Rădăcina este porţiunea dintelui cuprinsă în maxilare.
Dinţii sunt compuşi din patru tipuri distincte de ţesut:
■ Smalţ – stratul clear, situat în exterior şi totodată substanţa cea mai dură din organism. Este compus dintr-o structură foarte densă, intens mineralizată cu săruri de calciu, acest strat ajutând la protecţia straturilor interne ale dinţilor de bacteriile periculoase şi de schimbările de temperatură provocate de alimentele şi băuturile reci sau calde.
■ Dentina – înveleşte şi protejează miezul intern al dintelui şi este asemănătoare în compoziţie cu osul. Este compusă din odonto-blaşti, celule ce secretă şi malesţin dentina de-a lungul întregii perioade de vârstă grownupă.
■ Pulpa – conţine vase de sânge care asigură aprovizionarea dintelui cu oxigen şi substanţe nutritive. De asemenea conţine nervi, responsabili de transmiterea durerii şi a senzaţiei de temperatură către creier.
■ Cementul – acoperă suprafaţa externă a rădăcinii. Este o kindă de ţesut conjunctiv ce conţine calciu şi leagă dintele de ligamentul periodontal, care ancorează ferm dintele în alveola dentară, localizată în maxilarul sophisticated sau inferior.
Dinţii asigură susţinerea structurală pentru muşchii feţei, în plus, ei joacă un rol essential în vorbire şi ajută la conturarea zâmbetului.
Oamenii dezvoltă două rânduri de dinţi de-a lungul vieţii. Primul set de dantură, cunoscut ca dantura deciduală, sau dinţii de lapte, începe să se dezvolte în timpulvieţii fetale la aproximativ două luni după momentul concepţiei şi constă, în whole,într-un numărde 20 de dinţi.
Dentina acestor dinţi se formează încă din timpul vieţii fetale. După naştere, smalţul dentar se dezvoltă în etape.
Smalţul dinţilor din faţă se dezvoltă primul şi este, de obicei, complet în jurul vârstei de o lună, în timp ce smalţul molarilor din spate (al doilea rând) nu se dezvoltă complet decât după vârsta de un an şi jumătate.
Odată ce smalţul dentar s-a dezvoltat complet, dinţii încep să erupă. Dinţii din faţă au erupţia în common între vârsta de şase şi 12 luni, în timp ce molarii erup între 13 şi 19 luni de by way ofţă, iar caninii la sau după 19 luni. Stadiul ultimate de dezvoltare a dinţilor este formarea rădăcinii, un proces lent, care continuă până când copilul depăşeşte vârsta de trei ani.
După câţiva ani, dinţii de lapte sunt înlocuiţi de un set de dinţi permanenţi, dantura adultului. Adultul are 32 de dinţi, inclusiv al treilea rând de molari.
în jurul vârstei de şase ani, rădăcinile dinţilor deciduali se erodează încet prin presiunea exercitată de erupţia dinţilor permanenţi şi prin acţiunea celulelor osoase specializate, din maxilare. Acest proces, numit resorbţie, permite erupţia danturii permanente, de dedesubtul dinţilor deciduali. Dacă un dinte everlasting lipseşte – situaţie destul de frecventă – dintele de lapte corespunzător rămâne pe loc.
Pe măsură ce dinţii de lapte sunt înlocuiţi, gura şi maxilarele îşi schimbă forma pe care au avut-o în copilărie şi încep să capete un side mai pronunţat, ca de adult. Dinţii adulţilor sunt, de obicei, mai închişi la culoare şi diferă ca mărime şi proporţii de dinţii de lapte. Dantura everlastingă completă este prezentă, în normal, în jurul perioadei adolescenţei, cu excepţia celui de-al treilea molar (măseaua de minte) care tinde să erupă în jurul vârstei de 18-25 de ani.
în jurul vârstei de şase ani, copiii încep să îşi piardă dinţii de lapte. Aceştia încep să se clatine şi în cele din urmă sunt înlocuiţi de dinţii permanenţi.
Adulţii au, în basic, 32 de dinţi -16 pe maxilarul sophisticated şi sixteen pe cel inferior (mandibulă) – care se potrivesc unii peste alţii pentru a realiza muşcătura şi mestecarea alimentelor. Despre oameni se spunecăsunt heterodonţi (au dinţii diferenţiaţi, de forme, dimensiuni şi cu funcţii specifice):
■ Incisivii – adulţii au choose incisivi, localizaţi în partea din faţă a gurii – patru pe maxilarul superior, iar ceilalţi patru pe maxilarul inferior (mandibulă). Incisivii au o margine ascuţită, folosită la tăierea alimentelor.
■ Caninii – de ambele părţi ale incisivilor se găsesc caninii, numiţi astfel din cauza asemănării lor cu coţii ascuţiţi ai câinilor. Există doi canini pe fiecare maxilar şi rolul lor main este de a perfora şi sfâşia hrana.
■ Premolarii – cunoscuţi şi sub numele de bicuspizi, sunt măsele ce au două protuberante numite cus-pide, cu rolul de a tritura şi amesteca alimentele. Pe fiecare maxilar se găsesc patru premolari.
■ Molarii – situaţiîn spatele pre-molarilor, în locul unde se produce mestecarea cea mai puternică. Există doisprezece molari, denumiţi primul molar, al doilea molar şi al treilea molar. Molarul al treilea se mai numeşte şi măseaua de minte.
Măselele de minte sunt vestigii din urmă cu mii de ani, când alimentaţia omului generation alcătuită din alimente crude, ceea ce necesita o mestecare viguroasă şi o putere de triturare mare, care erau asigurate de al treilea set de molari, în prezent, măselele de minte nu mai sunt necesare pentru mestecare, în schimb ele pot împinge ceilalţi dinţi şi pot provoca probleme prin aglomerarea dinţilor, de aceea sunt frecvent extraşi de către medicii stomatologi.
Oamenii sunt heterodonţi -ceea ce înseamnă că dantura lor nu este uniformă ca mărime şi formă.
ce interesant