Cancerul de ovar este relativ rar, dar grav, deoarece depistarea precoce nu este posibila. Desi s-au facut progrese, diagnosticul este adesea tardiv pentru ca vreun tratament sa mai fie eficient.
Situate de o parte si de alta a uterului, ovarele sunt glande sexuale de 3-5 cm lungime, in forma de migdala.
Rolul lor este dublu:
– secreta hormoni care ritmeaza ciclurile menstruale: estrogeni si progesteron;
– elibereaza in fiecare luna un ovul, care este captat de o trompa uterina in care va avea loc, eventual, intalnirea cu spermatozoidul (fecundatia).
In marea majoritate a cazurilor de cancer de ovar, tumora malignă se dezvoltă din ţesutul mucos sau glandular al ovarului (adenocarcinom).
FRECVENTĂ Şl GRAVITATE
Cancerul de ovar afectează 8 femei din 100 000. El se situează pe poziţia a patra printre cancerele ginecologice, după cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul de endometru (mucoasa care tapetează faţa internă a uterului), dar este prima cauză de deces prin cancer genital. Afectează femeile de toate vârstele, dar mai ales pe cele aflate după menopauză. Gravitatea acestei boli este dată de diagnosticul tardiv, care face ca tratamentul să fie mai dificil de realizat. 75% din cancerele de ovar sunt depistate într-un stadiu avansat.
FACTORI DE RISC
Mai mulţi factori de risc sunt asociaţi cu o frecvenţă crescută a acestui tip de cancer:
– vârsta, riscul crescând sensibil după 40 de ani şi până la 70 de ani, apoi diminuând peste această vârstă;
– numărul mic de copii şi o menopauză precoce;
– o predispoziţie genetică, regăsită în sub 5% din cazuri.
S-a dovedit că o mutaţie a genei implicate şi în predispoziţia pentru cancerul de sân (gena BRCA1) conferă un risc de apariţie a cancerului de ovar de 40% (faţă de 0,9% la populaţia generală). Aceasta poate explica asocierea relativ frecventă în aceeaşi familie a cazurilor de cancere de sân şi cancere de ovar.
