Coloana cervicală este formată din şapte vertebre localizate în porţiunea superioară a coloanei vertebrale. Evaluarea de urgenţă este vitală, dacă aceste structuri osoase au fost lezate ca urmare a unui accident rutier sau a unei căderi.
Pacienţii pot ajunge la unitatea de primiri urgenţe cu accidentări la nivelul coloanei cervicale (reprezentată de cele şapte vertebre din zona gâtului). Leziunile pot să apară ca rezultat al unei căderi sau al unui accident în trafic, sau ca parte a unor leziuni multiple.
EVALUAREA DE URGENTĂ
Evaluarea rapidă şi exactă este esenţială în cazul leziunilor coloanei cervicale. Aceasta deoarece fracturile cu instabilitate pot duce mai rapid la compromiterea măduvei spinării, având ca rezultat tetraplegia (paralizia ce afectează toate cele patru membre] sau decesul pacientului.
Totuşi, obţinerea de imagini clare poate fi dificilă, deoarece pacienţii sunt imobilizaţi pe targă sau au un guler cervical pentru imobilizarea zonei şi musculatura poate fi spastică. Este importantă vizualizarea tuturor celor şapte vertebre cervicale şi a marginii superioare a primei vertebre toracale, pentru ca evaluarea leziunilor să poată fi considerată completă.
ALTE METODE DE IMAGISTICĂ
Dacă imaginea de pe radiografia simplă este normală, dar există un indicator clinic ce ridică suspiciuni asupra leziunilor posibile, se recomandă efectuarea unei tomografii computerizate (CT) sau a unui examen de rezonanţă magnetică (IRM) pentru precizarea diagnosticului.
Anatomia coloanei cervicale
In cazul unei coloane cervicale normale, corpii vertebrali au un contur normal, fără discontinuităţi la nivelul cortexului (stratul extern al vertebrelor). Vertebrele formează o curbură uşoară (lordoză cervicală), care arată faptul că modulîn care ele sunt aliniate este normal.
STABILITATEA COLOANEI CERVICALE
Linia punctată marchează poziţia ligamentului longitudinal posterior. Acesta este cea mai importantă structură de menţinere a poziţiei, deoarece rolul ei principal este de a păstra stabilitatea coloanei cervicale.
Ţesuturile moi anterioare din jurul vertebrelor ar trebui să nu fie mai largi decât o jumătate din înălţimea corpului vertebrei cervicale supra-iacente. 0 lărgire a acestor spaţii poate indica o hemoragie provocată de o fractură sau de leziuni ale ţesuturilor moi.
Spaţiul dintre procesul odontoid (proces osos, orientat în sus, ce face parte din structura cele de-a doua vertebre cervicale) şi arcul primei vertebrele cervicale (C1 – indicat prin săgeta galbenă) ar trebui să nu fie mai mare de 3 mm la adult, iar distanţa ar trebui să nu se modifice la flexia coloanei.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA
In porţiunea inferioară, spaţiul intervertebral, al ţesuturilor moi, poate măsura aceeaşi lăţime cu cea a corpurilor vertebrale, datorită prezenţei la acest nivel al esofagului.
