noiembrie 7, 2010

>Formă de practică medicală utili­zată în conjuncţie cu medicina cla­sică. Există numeroase metode de medicină complementară disponi­bile. Ele pot fi practicate de medici cu licenţă, sau practicieni neautori­zaţi, care folosesc metode ale căror utilitate poate fi sau nu dovedită. Astfel, homeopatia, chiropractica şi acupunctura de exemplu, sunt tot mai mult folosite în asociere cu medicina convenţională.

Medicina complementară, ca de pildă acupunctura, capătă tot mai multă autoritate. Prin Intermediul sistemului naţional de sănătate este disponibil un număr tot mai mare de terapii alternative.

>1. Ştiinţa care diagnostichează, tratează şi previne bolile şi afecţiunile.2. Totalitatea metodelor non-chirurgicale prin care se tra­tează o boală sau o afecţiune.3. Orice medicament administrat pe cale orală prin care se tratează sau se previne o boală sau o afecţiune.MEDICINĂŞtiinţa diagnosticării, tratării şi a prevenirii bolilor.

>Orice substanţă utilizată pentru tratarea unei boli. Medicamentele se găsesc sub formă de tablete, variate tipuri de injecţii, supo­zitoare şi aplicaţii cutanate (pe piele), sau cu administrare sublin­gual (sub limbă)

>Medicamente cu eliberare contro­lată, care fac obiectul unor regle­mentări legale speciale cum ar fi Convenţia din 1971 şi cea din 1985. Printre acestea se numără sub­stanţe binecunoscute ca morfina, diamorfina (heroina) şi petidina.

>Un medicament care atacă speci­fic sau distruge în special celulele tumorale. Se foloseşteîn tratamentul diferitelor tipuri de tumori maligne. Medicamentele citotoxice sunt com­binate, deseori, cu tratamentul chi­rurgical, precum şi cu radioterapia, în funcţie de tipul tumorii şi de gradul ei de diseminare.