Corpul de la A la Z

Tractul digestiv inferior este alcătuit din stomac, intestine şi glandele sistemului digestiv (ficatul, vezica biliară şi pan­creasul).

Esofagul aduce hrana prin mişcări peristaltice în stomac. Acolo, glandele din mucoasa stomacală formează sucul gastric şi îl secretă în scopul descompu­nerii bolului alimentar. Acesta este amestecat prin mişcările stomacului şi ghidat treptat prin pilor în duoden (iduodenum).

Prin canalul coledoc (ductus choledocus) şi cel pancreatic, bila şi alţi fermenţi necesari la descom­punerea mâncării ajung şi ele în duoden.

După mai multe procese chimice, bolul alimentar ajunge în segmentul superior al intestinului subţire (jejunum), apoi în cel…

In sistemul digestiv, ficatul, vezica biliară şi pancreasul secretă diferite substanţe.

Ficatul se ocupă în primul rând de prelucrarea substanţelor de bază care ne menţin în viaţă (conţinute de mâncare). Acestea sunt carbohidraţii, proteinele şi lipidele. Proteinele sunt importante pentru creştere, regenerarea celulară şi pentru producţia de enzime şi hormoni.

Ele sunt descompuse în ficat în structuri ce pot fi resorbite de corp. Acest proces se desfăşoară în celulele hepatice. Pe de altă parte, carbohidraţii sunt transformaţi în energie. Aceştia provin în special din alimente ce conţin zahăr. Pentru a produce energie, fica­tul descompune diferitele zaharuri în glucoză, iar în scopul…

Sângele este cel mai important mijloc de transport al corpului. Pentru a ali­menta toate părţile sale şi celulele soma­tice, organismul are nevoie de o cale de transport proprie şi eficientă: sistemul circulator, cu vasele sale lungi de mii de kilometri.

Transportul este realizat cu ajutorul inimii, care pompează sângele în marile artere ale circuitului sanguin şi îl aspiră în atrii pe cel din marile vene, ca un fel de pompă de presiune şi sucţiune.

Arterele sunt vasele sanguine care transportă sângele de la inimă. Pentru a asigura alimentarea organelor, acestea se ramifică pe parcurs. Arterele deţin pereţi groşi formaţi din ţesuturi…

Arterele se ramifică întâi în arteriole, apoi în vase capilare. Acestea din urmă se găsesc peste tot in ţesuturi, fiind cele mai mici vase sanguine. Prin intermediul lor se desfăşoară schimbul de substanţe cu celulele: acestea sunt alimentate cu substanţe nutritive, iar din ele se eva­cuează deşeuri metabolice. Schimbul se realizează prin pereţii capilari extrem de subţiri, care nu constituie o barieră pentru majoritatea substanţelor.

După vasele capilare, căile sanguine devin din nou cm ce în ce mai mari, transformându-se intâi în venule, care se reunesc in continuare în vene mai mici, apoi in vene mai mari. Venele mari transportă…

Sarcina digestiei este de a descompune chimic substantele nutritive, precum lipidele, carbohidratii, vitaminele si proteinele, astfel incat capilarele intestinale sa le poata resorbi. Acest proces se deruleaza in diferitele segmente ale sistemului digestiv, cu ajutorul unei multi-tudini de enzime secretate de glandele digestive. Nutrientii sunt maruntiti si descompusi pentru a fi resorbiti prin mucoasa canalului gastrointestinal.

Prin arderea substantelor nutritive se genereaza energie, care este utilizata in procesele metabolice §i in functiile vitale legate de acestea. Prin schimb, energia este depozitata sub forma de substante organice si transformata in activitate mecanica (contractia muschilor) sau chimica (echilibrarea spatiilor intra si extracelulare).

Necesarul de energie al unui organism uman depinde de o multiudine…

In cavitatea bucală se varsă secreţiile a trei perechi de glande mari: • glanda sublinguală (glandula sublingualis) • glanda submandibilară (glandula submandibularis) • glanda parotidă (glandula parotidea)

Aceste glande secretoare (exogene) elimină saliva prin tracturi separate, în plus, mici glande salivare se mai află şi în mucoasa de la nivelul obrajilor, limbii, boitei palatine şi în interiorul buzelor. In fiecare zi, în gură se secretă circa 1,7 litri de salivă. Aceasta este compusă din apă şi mucus. Mai mult, saliva conţine o enzimă necesară în procesul digestiei, amilaza, care începe descompunerea carbohidraţilor. Alte enzime din salivă folosesc la curăţarea gurii, având o acţiune antibacteriană. Dintre acestea, demn de menţionat este putem simţi gustul, deoarece papilele gustative ale…