Igiena – originea, evolutia si importanta ei pentru sanatatea corpului umanUn comentariu

Publicat in:
Etichete: evolutie, igiena, importanta, medicina, origine, sanatate, UNICEF

De multe ori ne-am pus intrebarea: „cand a folosit omul prima oara apa si sapunul?”

Termenul de igiena provine din limba greaca de la „Hygieia”, care reprezinta „zeita sanatatii si a curateniei”.

Din insemnarile lasate de istoricul si scriitorul antic al Imperiului Roman, Pliniu cel Batran, reiese ca pe vremea sa (secolul 1 e.n.), sapunul era bine cunoscut, fiind preparat din soda si grasimi animale.  Acesta nu avea, insa, un miros prea placut. Locuitorii Romei antice, pentru a anihila mirosul neplacut al sapunurilor cu care se spalau, foloseau asa numitele „ape de flori” care imprimau un miros placut corpului dupa baie.

Igiena corpului uman

Igiena corpului uman

Arheologii au descoperit, in urma sapaturilor, ca in vilele romanilor apartinand claselor privilegiate existau sisteme complexe de instalatii de apa prin care ajungeau in locuinte apa calda si rece. Existau si bai publice in care cei care le frecventau trebuiau sa parcurga un anumit ritual al spalarii. Intai faceau o „sedinta de aburi”, dupa care scaldatul in bazinul cu apa calda, urmand scaldatul in bazinul cu apa rece. Baile cu aburi au fost apoi preluate si de alte popoare.

Dintre popoarele antice, egiptenii erau cei mai pretentiosi cu igiena corporala, deoarece exista si o motivatie pe baze religioase.  Ei considerau ca un corp murdar exprima lipsa de smerenie in fata zeului, chiar daca sufletul este curat. Se spalau cu sapunuri din argila amestecata cu cenusa, care aveau o putere mare de curatare a pielii, iar pentru un miros placut, dupa spalare foloseau uleiuri cu diferite arome.

Herodot spunea despre egipteni ca dadeau mai multa importanta igienei decat aspectului exterior. Sapaturile arheologice atesta ca ei aveau mijloace de incalzire a apei si instalatii pentru dusuri din vremuri foarte, foarte vechi (cu un secol i.Hr).

Igienei i s-a acordat importanta si in evul mediu. Feudalul pe langa ca respecta practica imbaierii, respecta si indemnul:”trebuie sa-ti speli maiinile pentru a fi curat cand mergi la masa” deoarece consumau orice gen de mancare direct cu mana, nefiind inventata inca furculita. Si populatia din mediul rural de atunci era familiarizata cu regulile elementare de igiena.

In perioada renasterii, secolele XV – XVI,  igiena a inceput sa piarda locul prioritar. Oamenii aveau convingerea ca murdaria ii apara de boli. Inclusiv la curtile regale domnea mizeria.  Aici se purtau peruci, parul nu se spala, iar daca apareau paduchi sau probleme dermatologice, se scarpinau cu diferite obiecte, pentru cap folosindu-se andrele lungi. Hainele nu erau schimbate cu saptamanile, iar mainile nu erau igienizate inainte de mancare. Doar cei mai instariti schimbau hainele ceva mai des si asta numai daca erau imbibate cu mizerie, crezandu-se ca mizeria din corp s-a absorbit in haine si ca nu mai era cazul sa se igienizeze.

Abia de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX igienei i s-a dat o atentie mai mare.

S-a revenit la conceptul: „curatenia te apara de boli si fortifica organismul”. Pentru a ne pastra curati trebuie sa pastram si curatenia mediului inconjurator in care traim. De aceea s-a investit foarte mult si in igiena publica, pentru a ne proteja impotriva focarelor de boli, curatarea strazilor si aruncarea gunoaielor in locurile strict amenajate, ferindu-ne de strazi si trotuare murdare pline de gunoaie urat mirositoare. In conditiile civilizatiei de acum nu se poate concepe lipsa igienei.

Curatenia personala este necesara atat pentru sanatatea fizica cat si pentru cea mentala, iar curatenia mediului in care ne desfasuram viata de zi cu zi este la fel de importanta in lupta cu focarele de infectii ce sunt produse de reziduurile aruncate in locuri necorespunzatoare.

Studiile facute au aratat ca gramezile de gunoaie, deseurile de tot felul pe cere le vedem din pacate si in prezent pe langa locuinte, sau diferite constructii, gradini, scoli, sunt o sursa sigura de boli grave deoarece emana in aerul pe care il respiram tot felul de factori nocivi, otravitori pentru organismul omului.

Pentru a ne pastra sanatatea corpului la parametrii optimi, plamanii nostri trebuie sa fie alimentati continuu cu aer proaspat, nu incarcat cu tot felul de impuritati degajate in aer de aceste deseuri, care impiedica intrarea in organism a cantitatatii de oxigen necesara. Astfel aerul viciat intra in plamani si ajunge prin schimbul alveolar in sange, acesta devenind impur, iar organismul ajungand sa fie tot mai slabit si in mare pericol de imbolnavire.

Beneficiile igienei au fost cunoscute, foarte mult studiate si prezentate in lucrari renumite incepand din antichitate cu vestitul medic si igienist al secolului al doilea D.Hr., Claudius Galenus, din Pergam, in lucrarea „Higieinon Logoi”, in care acesta a prezentat invataturi despre importanta existentei unui echilibru intre un corp sanatos si minte prin igiena. A scris multe carti in domeniu, considerand ca astfel isi va invata poporul sa inteleaga si sa respecte mai bine regulile de igiena. Ca medic, a sustinut mereu ca medicina are rolul primordial in acest sens, ingrijindu-se de sanatatea corpului in primul rand prin respectarea igienei, absenta ei fiind cauza celui mai mare numar de boli.

Din acest motiv a denumit medicina ca fiind „stiinta corpului”. Pentru a sublinia insemnatatea igienei, a impartit medicina in doua mari grupe: igiena si terapeutica. Convingerile sale au fost preluate si sustinute de oameni de stiinta, medici, si de numerosi cercetatori din domeniul sanatatii, in prezent fiind o preocupare majora si ingrijoratoare in acelasi timp.

Statisticile arata ca din lipsa informarii corecte, a educatiei gresite si a conditiilor de trai, unii oameni au o viata igienica deficitara. Prin activitatile zilnice oamenii intra in contact permanent cu diferiti germeni, cum ar fi virusii si bacteriile, ce pot fi luati de la alte persoane, sau de pe suprafete contaminate.

Alarmant este faptul ca un mare numar de romani  nu practica o igiena corecta in viata de zi cu zi.  Astfel, cele mai recente studii arata ca:

  • jumatate din romani nu se spala pe maini dupa ce folosesc toaleta;
  • unul din doi nu se spala pe maini dupa ce ating un animal ce se afla in ingrijirea lor;
  • romanii consuma in medie 3 – 4 sapunuri pe an, ceea ce e sub limita normalului;
  • folosesc cel mult doua paste de dinti pe an si periuta de dinti o schimba la doi ani, desi indicat ar fi la trei luni;
  • un adult din sase se spala pe maini dupa ce a intrat in contact cu banii;
  • unul din trei se spala pe maini dupa ce a folosit un mijloc de transport in comun;
  • unul din doi se spala pe maini inainte sa manance.

Pentru informarea corecta a populatiei in ce priveste igiena, de „Ziua Mondiala  a Spalatului pe Maini” (15 octombrie), s-au lansat multe campanii de informare prin scoli, in asa fel incat sa se invete aceste lucruri de la o varsta mica pentru ca fiecare sa-si poata insusi mai de timpuriu norme si regului pentru o viata normala, ferita de suferinte si boli.

Organizatia Natiunilor Unite face eforturi in constientizarea si informarea in masa a populatiei in ce priveste faptul ca simpla rutina a igienizarii mainilor salveaza vieti.

Ultimele statistici ale UNICEF sunt foarte ingrijoratoare. Ele arata ca, zilnic, mii de copii sub varsta de cinci ani, mor din cauza bolilor diareice provocate de neigienizarea mainilor cu apa si sapun, inainte de masa, sau dupa ce au folosit toaleta. Alte boli ce mai apar din aceleasi cauze sunt hepatitele si problemele respiratorii care la copii dau complicatii grave.

In concluzie, pentru a avea o populatie cat mai sanatoasa, trebuie sa invatam copiii de  mici sa deprinda obiceiul igienizarii mainilor si a intregului corp, cat si a mediului inconjurator.

Specialistii spun ca simplul spalat pe maini cu apa si sapun reduce cu cel putin 50% riscul imbolnavirilor, impiedica raspandirea bolilor si tine doctorul departe.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Igiena – originea, evolutia si importanta ei pentru sanatatea corpului uman

Un comentariu

  1. VIOLETA FUNDESCU

    se pare ca demult nu se mai practica o educatie sanitara ,igiena in scoli,
    mai ales gradinite, pt ca copilul daca deprinde de mic aceste uzante , va deveni
    reflex pt toata viata; saracia nu este chiar o scuza, apa si un sapun ieftin

Lasă un răspuns