>Umarul reprezinta jonctiunea trunchiului cu membrele superioare. Foarte flexibil, el asigura miscarile de mare amplitudine a bratelor si le orienteaza in toate directiile. El permite, deci, majoritatea gesturilor din viata cotidiana, cum ar fi cel de a aduce mana la gura sau de a o baga in buzunarul de la spate. Cu alte cuvinte, mobilitatea sa globala, ca si stabilitatea sa, sunt foarte importante.
Oasele Umarului
Umarul este format din trei oase:
– Humerus. Osul lung al bratului al carui cap se termina prin doua tuberozitati: tuberozitatea mare si tuberozitatea mica.
– Omoplatul. Os plat triunghiular, situat in partea posterioara a umarului. Partea superioara a omoplatului este formata din partea exterioara a omoplatului, acromionul, o protuberanta in forma de plug.
– Clavicula. Acesta este un os lung, in forma de S, care leaga omoplatul de stern.
Articulatiile Umarului
Glena – articulatia principala a umarului este formata din capul rotund al osului humerus situat in cavitatea corespunzatoare a omoplatului: glena sau cavitatea glenoida. Putin adanca, marginile ei sunt intarite cu ajutorul unui cartilaj fibros, bureletul glenoidian, care asigura umarului marea sa mobilitate.
Capsula articulara – articulatia glenohumerala ar fi instabila daca nu ar fi fixata cu ajutorul unor ligamente puternice. In special ligamentele glenohumerale si ligamentul coracohumeral, care sunt fixate cu ajutorul unei membrane dense, capsula, fixata de parte pe humerus, iar de cealalta parte pe omoplat, pe bureletul glenoidian.
Muschii si tendoanele umarului
Coiful rotatorilor – deasupra capsulei, un strat muscular inconjoara articulatia umarului, de unde si numele sau de coif rotatorilor. Aceasta structura asigura nu numai majoritatea miscarilor umarului, ci si stabilitatea sa, prin mentinerea capului osului humerus fixat in centrul cavitatii articulare a omoplatului. el este format din 4 muschi scurti : subscapularul, in partea din fata, supraspinosul, deasupra si in partea din spate, subspinosul, in partea din spate, si rotundul mic, in partea din fatta si in partea inferioara.
Tendonul bicepsului lung – extremitatile acestor muschi formeaza tendoanele coifului rotatorilor. Acestea se insereaza pe omoplat si converg spre extremitatile superioare ale osului humerus, la nivelul tuberozitatii mici si a tuberozitatii mari. Intre cele 2 tuberozitati, se afla o depresiune verticala, culisa bicipitala, unde patrunde tendonul cel mai important, cel al bicepsului lung, care se fixeaza pe fata superioara a glenei si patrunde in cavitatea articulatiei osului humerus. Acesta permite mentinerea capului osului humerus in cavitatea glenoidala.
Muschii superficiali – acestia genereaza forta si viteza necesare miscarilor. Incepand cu muschiul deltoid, dens, triunghiulr si larg, care formeaza conturul umarului. Plecand din clavicula si omoplat, el se insereaza pe osul humerus pentru a actiona, impreuna cu marele pectoral, in vederea miscarii bratului inspre partea din fata impreuna cu rotundul mare si marele dorsal.
Inervatia
Umarul este inconjurat de mai multi nervi care provin de la plexul branhial.Printre acestia, se distinge nervul axial care inerveaza muschiul deltoid, nervul suprascapular, care inerveaza muschii supraspinosi si subspinosi, si nervul musculocutanat, care inerveaza muschiul biceps lung.
