>
O parte a mobilitatii umarului este datorata celor 2 mici articulatii:
– Articulatia sterno-claviculara: situata intre clavicula si stern, ea este in permanenta mobila deoarece orice miscare a membrului superior ii este transmisa acesteia.
– Articulatia acromio-claviculara: care reuneste acromionul si clavicula, permitand claviculei sa executa miscari de rotire de anumite grade, dinspre partea din fata inspre partea din spate.
Umarul are , de asemenea, 2 spatii de alunecare (fara cartilaj), a caror functionari este indispensabila:
– Articulatia scapulo-toracica: formata numai din tesut adipos celular, ea permite omoplatului sa alunece pe cavitatea toracica, asigurand astfel o buna posiztionare a glenei in raport cu capul humeral.
– Bursa subacromiala: aceasta bursa foarte fina care contine o mica cantitate de tesut sinovial se interpune intre clavicula si acromion, in partea superioara, si osul humerus, in partea inferioara. Rolul sau este acela de a facilita alunecarea intre coiful rotatorilor si partea superioara a umarului.
Examele Medicale
Medicul ii va pune pacientului intrebari cu privire la sporturile practicate (cauza cea mai frecventa a luxatiilor), inainte de a ii palpa umarul in cautarea punctelor cu tendoane dureroase. In cazul in care are indoieli, el va recurege la tehnicile de imagistica medicala:
– Radiografia permite vizualizarea micilor calcificari in tendoanele umarului si a leziunilor, sinonime cu o instabilitate anterioara sau cu antecedente de luxatie.
– Ecografia permite descoperirea leziunilor la nivelul tendoanellor coifului rotatorilor, precum si al tendonului subscapular.
– RMN -ul poate completa bilantul in cazul in care exista indoieli.
