PREMATURITATEA – Cresterea si dezvoltarea copilului0 Comments

Publicat in:


Copii născuţi înainte de termen
Aproape 8 % dintre copii se nasc prematur. Datorită progre­selor medicinii, o mare parte dintre ei supravieţuiesc. Totuşi, sechelele naşterii premature pot fi numeroase, în special pentru copii născuţi cu mult înainte de termen.


Definiţie
O sarcină normală durează 9 luni, sau, dacă preluăm termenul medical utilizat în mod obişnuit, 41 de săp­tămâni de amenoree (absenţa menstruaţiei).

Concepţia realizându-se la două săptămâni de la menstruaţie, copilul are la naştere vârsta de 39 de săptămâni. Prematuritatea este defi­nită ca naşterea înainte de sfârşitul lunii a 8-a de sarcină (37 de săptă­mâni de amenoree).

Un copil este considerat născut cu mult înainte de termen atunci când naşterea survine înainte de sfârşitul lunii a 7-a de sar­cină (32/33 de săptămâni de ameno­ree). Aproape 8 % dintre copii se nasc prematur şi conform datelor statisti­ce dintre naşteri. Incepând cu perioada anilor ’90, a apărut o noţiune nouă: copii născuţi cu foarte mult timp înainte de termen (copii născuţi între săptămânile 22 şi 28). Aceste naşteri sunt rodul progreselor medicinii, care permit salvarea copii­lor cu vârste din ce în ce mai mici, imaturi. Totuşi, în cazul acestor copii, sechelele sunt numeroase. Se esti­mează că procentul de copii născuţi cu mult înainte de termen este de 0,4 % din totalul naşterilor.

Consecinţe

La nivel fizic
Cu cât copilul se naşte mai devreme, cu atât organele sale sunt mai puţin maturate.
Plămânii săi sunt insuficient dezvol­taţi, astfel că el nu poate respira bine şi se oxigenează greu.
Ficatul său nu este complet funcţio­nal (copilul face icter repetat).

► El nu ştie să sugă, înghite cu difi­cultate, digeră greu şi regurgitează.
El nu produce o cantitate sufi­cientă de sânge (din acest motiv, uneori, este necesară tranfuzarea lui), suferă de numeroase disfuncţii meta­bolice (reglarea metabolismului glucidic, a calciului sanguin, a sodiului, etc.).

Sistemul său imunitar nu este deloc capabil să reacţioneze la agre­siunile mediului înconjurător.

La nivel psihic
Pe lângă diferitele probleme de sănă­tate cu care se confruntă adesea aceşti copii (insuficienţă respiratorie, renală, cardiacă, deficienţe de auz sau de văz, infecţii repetate), copilul poate fi victima, pe termen mai lung, a unor sechele psihologice, intelectuale sau motorii (hiperactivitate, tulburări legate de coordonarea mişcărilor, dificultăţi de învăţare, dislexie, retard intelectual, tulbu­rări legate de atenţie, creşterea staturală încetinită). Copilul prezintă, de aseme­nea, un risc sporit de „moarte subită”.

Pe termen lung
După un debut în viaţă adesea destul de dificil, copii născuţi prematur devin, în general, „copii ca toţi ceilalţi”. în perioada de 3 ani imediat următoare, ei recuperează întârzierea staturală, şi chiar cresc în ritmul celorlalţi copii. în schimb, pronosticul este mai puţin favo­rabil pentru copii care se nasc cu mult înainte de termen. Un studiu realizat de Spitalul Universitar, în anul 2 000, arată că numai 50 % dintre ei ajung la vârsta de 2 ani, fără sechele. Mai mult, în cazul copiilor născuţi prematur, cu vârste de până la 28 de săptămâni, mortalitatea atinge un procent de 25 până la 30 %, şi un procent de 15 până la 20 % din­tre aceşti copii rămân cu sechele grave. Totuşi, progresele medicale determină ameliorarea acestor statistici.

Cauze

Factorii agravanţi

Pentru un sfert dintre cazurile de prematuritate nu se cunoaşte cauza, dar anumiţi factori accentuează aceste ris­curi. Dintre aceştia amintim:

– vârsta mamei (sub 18 ani sau peste 35 de ani)
– tabagismul şi/sau alcoolismul
– sarcină multiplă (gemeni, tripleţi etc.)
– deschiderea colului uterin
– oboseala excesivă
– deplasările zilnice
– statul în picioare pe durate mari de timp…

Cauzele medicale
Anumite patologii ale mamei (diabet, toxemie gravidică, infecţii genitale, etc.) sau chiar afecţiuni fetale (copil care se mişcă din ce în ce mai puţin, care nu mai creşte, etc.) pot determina medicii să declanşeze naşterea înainte de termen.

Secţii la cele mai înalte standarde
Imediat după naştere, copilul născut pre­matur este transferat la o secţie de neonatalogie.

O protecţie maximă
Dacă este născut înainte de 35 de săp­tămâni, copilul este pus în incubator, pentru ca el să fie ferit de infecţii, să ia în greutate, să fie protejat (în special împotriva frigului, deoarece corpul său nu reglează temperatura), şi, dacă este necesar, el va beneficia de asistenţă res­piratorie. El va fi înapoiat părinţilor săi atunci când va atinge o greutate de peste 2 kg, iar curba sa de creştere va fi satisfăcătoare. Unităţi speciale sunt ame­najate astfel încât, în ciuda mediului spi­talicesc destul de neprimitor, mama să poată fi cât mai prezentă posibil, pre­cum şi pentru a se favoriza dezvoltarea senzorială a copilului.

Inainte de naştere
în paralel, s-au dezvoltat secţii pentru „sarcini cu riscuri sporite” unde se încearcă întârzierea la maxim a sarcinii şi accelerarea maturării in utero a orga­nelor fătului. Astfel, există tratamente care permit stimularea plămânilor, ast­fel încât ei să fie capabili să producă „surfactant” (substanţa necesară respi­raţiei aeriene).

O asociaţie în ajutorul părinţilor
Fundaţia „Copii Sănătoşi – Copiii contează pe noi” este o fundaţie non-profit, înfiinţată în scopul redu­cerii numărului de nou-născuţi cu malformaţii congenitale, prevenind şi renunţarea la copiii cu astfel de afecţiuni.

Fundaţia „Copii Sănătoşi” le ajută pe viitoarele mame să-şi dea seama de pericolul pe care îl reprezintă mal­formaţiile congenitale, prin campa­nii de informare şi de educare. Viitoarelor mame le sunt explicaţi factorii de risc din perioada sarcinii: fumatul, abuzul de medicamente, consumul de alcool, administrarea de medicamente interzise sau ali­mentaţia incorectă. (www.fundatiacopiisanatosi.ro)

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

PREMATURITATEA – Cresterea si dezvoltarea copilului

Lasă un răspuns