februarie, 2013

Cerumenul, substanţă moale şi de consistenţa cerii, protejează învelişul conductului auditiv extern şi împiedică pătrunderea corpurilor străine. Impins de beţişoarele de urechi, ceru­menul se poate acumula la capătul conductului auditiv şi se poate forma un dop; acest dop poate da naştere la iritaţii sau poate provoca o diminuare a auzului. Eliminarea dopului de cerumen este realizată de către un otorinolaringolog, care îl îndepărtează prin aspirare sau prin extracţie.

O tumoră (meningiom, neurinom) poate, de asemenea, cauza pierderea auzului, atacând nervul şi căile auditive. O afecţiune vasculară (embolie, hemoragie) a urechii interne, însoţită de acufene şi de vertij, necesită administrarea urgentă a unui tratament. Traumatismele pot fi în egală…

Surditatea sau hipoacuzia poate afecta o singură ureche sau ambele. Aceasta este cunoscută sub numele de surditate de percepţie atunci când scăderea auzului este deter­minată de o percepţie defectuoasă (sunetele sunt transmise la creier, dar nu sunt percepute); atunci când conductul auditiv extern, urechea externă sau urechea medie, pre­zintă o anomalie (sunetele nu sunt transmise la creier), ea poartă numele de surditate de trans­misie.

Tulburările auditive survin la orice vârstă, dar în cazul copi­ilor trebuie monitorizate periodic capacităţile auditive, în special în cazul în care există antecedente de deficienţe auditive în familie.

CAUZELE

La adult, ca şi la copil, cauzele sunt numeroase şi în anumite cazuri foarte curente.

Obstacol în conductul auditiv extern…

DIAGNOSTIC

Diagnosticul acestui tip de cancer este adeseori tardiv, deoarece el se manifestă prin semne foarte puţin sugestive şi nespecifice, care nu produc îngrijorarea imediată a femeii: dureri abdominale, tulburări menstruale (sângerări în afara menstruaţiilor, sau metroragii), tulburări urinare sau intestinale, astenie, scădere în greutate.

Examenul clinic decelează o creştere de volum a abdo­menului şi prezenţa unei mase tumorale uşor de palpat. Diagnosticul este apoi precizat cu ajutorul a două examene: ecografia de bazin, care evi­denţiază sau nu aspectul sus­pect al ovarului (sau al celor două ovare) şi tomografia.

Alte examene permit efectu­area unui bilanţ al extinderii locale sau generalizate a tu­morii şi dozarea în sânge a proteinelor speciale, denumite „markeri tumorali“,…

Cancerul de ovar este relativ rar, dar grav, deoarece depistarea precoce nu este posibila. Desi s-au facut progrese, diagnosticul este adesea tardiv pentru ca vreun tratament sa mai fie eficient.

Situate de o parte si de alta a uterului, ovarele sunt glande sexuale de 3-5 cm lungime, in forma de migdala.

Rolul lor este dublu:

– secreta hormoni care ritmeaza ciclurile menstruale: estrogeni si progesteron;

– elibereaza in fiecare luna un ovul, care este captat de o trompa uterina in care va avea loc, eventual, intalnirea cu spermatozoidul (fecundatia).

In marea majoritate a cazurilor de cancer de ovar, tumora malignă se dezvoltă din ţesutul…

Diagnostic cancer uterin. In cazul depistării unui frotiu anormal, trebuie efectuat un examen amănunţit al colului uterin (colposcopie), pentru a observa zonele sus­pecte ale colului şi a se recolta ţesut (biopsie). Examenul celulelor acestui ţesut permite să se aprecieze dacă leziunile sunt benigne, precanceroase sau canceroase.

Tratamente cancer uterin. Depind de sta­diul de evoluţie a leziunilor:

–   în stadiul de simple leziuni precanceroase, ţesutul anor­mal este distrus (laser, dis- trucţie prin refrigerare sau prin curent electric);

–   în stadiul de leziuni precan­ceroase (displazii) severe, intervenţia – denumită coni- zaţie – constă în ablaţia unei

porţiuni conice spre baza colului;

–    în stadiul de cancer mai avansat (cancer invaziv), trata­mentele depind de stadiul extensiei cancerului….