Kefirul – un remediu stravechi pentru suferinte moderne
Kefirul este o bautura fermentata din lapte, asemanatoare iaurtului dar care, in afara de bacteriile probiotice continute in iaurt, mai contine si o serie de fermenti naturali cu efecte benefice. Bacteriile si fermentii din kefir se combina fericit generand efecte pozitive pentru sanatatea celor care le consuma regulat. Kefirul are un continut ridicat de vitamine, minerale si proteine usor digerabile.
Kefirul
Kefirul – origini milenare
Originile kefirului ne duc in urma cu mii de ani, la locuitorii Muntilor Caucaz, insa cum au ajuns acestia sa cultive kefir sau cum au intrat acestia in posesia primelor granule de kefir, ramane un mister pana in zilele noastre.
Se cunosc legende care spun ca Profetul Mahomed este cel ce ar fi daruit primele granule de kefir taranilor din Caucaz. Exista si alte versiuni stravechi care spun chiar ca granulele de chefir ar fi o mana.
Indiferent cate straturi de mister ar acoperi originile kefirului, beneficiile care urmeaza consumul de kefir sunt clare si numeroase.
Kefirul – efecte benefice
- imbunatatirea digestiei;
- adjuvant in tratarea intolerantei la lactoza, a constipatiei, diareei, cancerului de colon si al sindromului colonului iritabil;
- adjuvant in tratarea ulcerului;
- regleaza tensiunea arteriala si glicemia;
- regleaza colesterolul;
- sustine tratarea afectiunilor respiratorii;
- sustine tratarea afectiunilor sistemului nervos (sindromul oboselii cronice, insomnia, depresia);
- fortifica sistemul imunitar;
- are efecte anti oxidante;
- are efecte benefice in tratamentele anti aging.
Kefirul – continut
- complexul de vitamine B, in mod special biotina;
- caroten (provitamina A);
- vitamina D;
- vitamina E;
- vitamina K;
- potasiu;
- calciu;
- fosfor;
- magneziu;
- fier;
- zinc;
- iod;
- fluor;
- oligoelemente.
Cum cultivam Kefirul?
Pentru a incepe propria cultura de kefir avem nevoie de cateva granule. Acestea au un aspect gelatinos, alb sau galbui, asemanator conopidei, si contin un amestec de bacterii si drojdii, proteine, lipide si zaharuri.
Punem granulele de kefir intr-un recipient de sticla sau ceramica si turnam deasupra laptele, acoperim, lasam sa fermenteze la temperatura camerei intre 12 si 24 de ore, strecuram si consumam ca atare. Pentru un litru de lapte von folosi approximativ 100gr granule. Se poate folosi orice fel de lapte ; de vaca, de capra sau de oaie.
Atunci cand cultivam kefir este important de stiut ca acesta se inmulteste in timpul fermentarii, in afara de formatiunile asemanatoare conopidei apar si formatiuni plate, uneori pana la dimensiunea unei palme. Cu cat temperatura camerei este mai mare cu atat fermentatia se produce mai repede. Cu cat kefirul fermeteaza mai mult devine mai acru si mai consistent. La o temperatura de fermentatie de cca 18 – 20°C cantitatea de granule se va dubla in cca doua saptamani.
Pentru manevarea granulelor si culturii de kefir este recomandabil sa nu folositi ustensile sau recipiente metalice. Dupa ce ati strecurat granulele dintr-o cultura si o pregatiti pe alta spalati-le cu apa rece si adaugati lapte la temperatura camerei. Nu folositi niciodata apa sau lapte la temperaturi ridicate.
