Gastroenterita
Gastroenterita
Este o inflamatie a stomacului si intestinului, ce se manifesta prin tulburari digestive – greturi, varsaturi, crampe abdominale si diaree. In majoritatea cazurilor, este o afectiune de scurta durata, simptomele disparand in trei zile.
Daca exista o afectare predilecta a mucoasei gastrice, termenul folosit este cel de “gastrita”, iar daca este afectata mai ales mucoasa intestinala, afectiunea se numeste “enterita”.
Severitatea bolii variaza, iar in cazurile grave, gastroenterita duce la deshidratare si dezechilibru electrolitic, datorita pierderii de lichide prin voma si diaree.
Gastroenterita este o afectiune frecventa, ce dispare de obicei de la sine, in absenta unui tratament. Deshidratarea care o insoteste poate provoca probleme, in special la varstnici si la copii, ce necesita ingrijiri medicale.
Gastroenterita este provocata de numeroase virusuri, bacterii sau alte microorganisme ce contamineaza apa si alimentele.
Exemple de virusuri:
Virusul Norwalk este recunoscut drept agentul cel mai frecvent implicat in focarele epidemice de gastroenterita virala. Acest virus a fost identificat pentru prima data in 1968 intr-o scoala din Norwalk, Statele Unite, in timpul unei epidemii de gastroenterita.
Rotavirusul este un alt tip de virus frecvent responsabil pentru cazurile de gastroenterita la copii.
Gastroenterita poate sa apara la orice varsta, mortalitatea asociata ei fiind mult mai crescuta in cazul varstelor extreme (bebelusi si varstnici). Deshidratarea ramane o importanta cauza de mortalitate in numeroase tari subdezvoltate. Se apreciaza ca in intreaga lume se inregistreaza anual intre 5-10 milioane de decese datorate acestei afectiuni acute.
Simptome:
– inapetenta
– crampe abdominale
– greata si varsaturi
– diaree apoasa
– febra usoara (38ºC)
– dureri de cap
In urma contaminarii, simptomele intervin:
– dupa 12 – 24 ore – in cazul unei gastroenterite virale
– intre 1 ora – 12 ore mai tarziu – in cazul unei gastroenterite bacteriene
– dupa 30 minute – daca agentul etiologic este o toxina
Semne ale deshidratarii:
– uscarea pielii si a gurii
– mictiuni rare, cu urina inchisa la culoare
– iritabilitate
– crampe musculare
– slabiciune
– scadere in greutate
– pierderea apetitului
– stare de soc si lesin
Atentie! Consultarea medicului este obligatorie imediat dupa aparitia unuia dintre simptomele urmatoare:
– semne de deshidratare
– scaun cu sange sau mucozitati
– varsaturi ce dureaza mai mult de 8 ore
– incapacitatea de a urina pentru un timp mai mare de 12 ore
– dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore
– febra de peste 38,5ºC
Tratament
Tratamentul la domiciliu
Cea mai importanta recomandare in aceasta situatie este consumarea a cat mai multor lichide. Deoarece deshidratarea are numeroase consecinte sistemice, este important ca lichidele consumate sa aduca organismului si o parte din electrolitii care se pierd prin diaree si varsaturi. De aceea, apa potabila, apa plata nu este cel mai bun lichid de rehidratare, deoarece continutul ei in electroliti este foarte redus. Din aceleasi motiv trebuie evitate si bauturile carbogazoase, cele pe baza de cafeina, ceaiurile. Intestinul iritat nu este capabil sa absoarba corespunzator apa, si in plus, aceasta poate dilua si mai mult electrolitii restanti. Astfel pot sa apara importante complicatii electrolitice si chiar convulsii.
Solutiile de rehidratare:
– se amesteca 1 litru de apa sterila, 6 lingurite de zahar si 1 lingurita de sare (reteta OMS)
– se amesteca 360 ml suc de portocale (fara continut de zahar) cu 600 ml apa fiarta si racita, la care se adauga ½ lingurita de sare de masa
Solutiile de rehidratare se pastreaza maxim 12 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider.
Sfaturi privind alimentatia:
Pe durata manifestarii simptomelor, se recomanda evitarea alimentelor ce agraveaza crampele si diareea: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile, alimentele care contin faina de grau (paine, paste, pizza, etc.), legumele crude si fructele, cu exceptia bananelor care sunt indicate chiar si la copii.
Dupa disparitia greturilor, se reintroduc progresiv alimentele solide, favorizand alimentele usor de digerat. Orezul, cerealele neindulcite, painea si covrigeii sunt de obicei bine tolerate. Apoi, se adauga progresiv fructele si legumele (cartofii, dovleceii, etc), iaurtul, apoi alimentele bogate in proteine (carnea slaba, peste, oua, branza, etc.)
Tratamentul medicamentos
Pentru colicile abdominale se poate prescrie acetaminofen. Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor,
deoarece se crede ca pot incetini vindecarea infectiei prin impiedicarea eliminarii virusurilor, bacteriilor si parazitilor in fecale. Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
De cele mai multe ori complicatiile severe si deshidratarea apar pe fondul unor afectiuni cronice cum ar fi insuficienta renala cronica sau diabetul zaharat.
Pacientii trebuie consultati de catre un medic specialist infectionist, mai ales daca diareea este cronica, daca exista tratament antibiotic de fond sau daca exista si alte afectiuni infectioase concomitente (in special infectie HIV).
Eu am un baietel de 1 an si 9 luni care s-a confruntat cu rotavirusul. NU am aflat decat de curand ca rotavirusul a fost raspunzator.
Sfatul meu: mergeti la analize ca sa vedeti cu ce va confruntati si ca sa puteti beneficia de tratamentul corect. Si hidratati-va corespunzator!