Tutunul conţine un număr de compuşi toxici, ce sunt aspiraţi în plămâni în timpul fumatului. Zeci de mii de persoane mor anualîn România, din cauza acestui obicei ce dă dependenţă şi poate fi mortal.
Obiceiul de a inhala fumul produs de arderea frunzelor de tutun a fost introdus în Europa Occidentală de către exploratorii din secolul al XVII-lea. Ei au observat acest obicei la indienii nativi din America. Ei foloseau tutunul într-o serie de ritualuri şi credeau că acesta ar avea proprietăţi terapeutice.
EFECTE ADVERSE
Cu mult timp înainte, fumatul era la modă ca mod de petrecere a timpului liber. Incidenţa cancerului de plămâni, pe vremuri redusă, a început să crească dramatic în secolul 20 şi au fost iniţiate studii legate de efectele fumatului asupra organismului.
In prezent, în ciuda faptului că s-a stabilit o corelaţie exactă între fumat şi o serie de boli, numărul persoanelor care fumează continuă să crească. în ţările dezvoltate, fumatul este responsabil de aproximativ trei milioane de decese pe an, reprezentând principala cauză a deceselor persoanelor sub 65 de ani.
COMPOZIŢIA GAZELOR
Când este aprinsă o ţigaretă, tutunul care arde produce un fum înţepător, care este tras în plămâni prin inhalare. Fumatul ţigaretelor costă dintr-o fază gazoasă, precum şi din particule fine. Particulele (fumul pe care îl vedem) provin din aproximativ 4000 – 5000 de particule diferite de tutun nears. Printre acestea sunt şi substanţe chimice, ce determină apariţia cancerului, otrăvesc celulele, alterează structura celulară, supre-sează sistemul imunitar şi alterează activitatea nervoasă a creierului.
Faza gazoasă constă, în principal, din bioxid de carbon, monoxid de carbon şi nicotină.
Monoxidul de carbon (gazul nociv din fumul ţevii de eşapament a maşinilor) se combină cu pigmentul din sânge numit hemoglobină, ce este responsabil de transportul oxigenului către organele vitale şi către ţesuturi. Aceasta înseamnă că sângele este capabil să transporte mai puţin oxigen, ceea ce reduce cantitatea de oxigen disponibil pentru ţesuturi.
Nicotină afectează sistemul nervos central, ducând la constricţia vaselor de sânge şi crescând frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială. Mulţi dintre fumători sunt dependenţi de nicotină şi au simptome de sevraj atunci când renunţă la fumat.
Efectele asupra sistemului cardiovascular
Fumatul reprezintă principala cauză a deceselor şi îmbolnăvirilor, mai importantă decât orice altă afecţiune.
In special, fumatul poate avea un impact grav asupra sistemului cardiovascular şi poate fi legat de unul din patru decese de cauze cardiovasculare.
ÎNGUSTAREA ARTERELOR
Nicotină şi monoxidul de carbon prezente în ţigarete favorizează îngustarea arterelor, o afecţiune cunoscută sub numele de ate-roscleroză. Aceasta creşte riscul de accident cerebral şi afecţiuni cardiovasculare.
Boala coronariană este un exemplu de afecţiune cardiovasculară, în care aprovizionarea cu sânge a inimii devine limitată crescând riscul de atac de inimă ce duce la deces.
Femeile care fumează au un risc mai mare de a face tromboză venoasă profundă şi accidente cerebrale, în special dacă iau şi pilula contraceptivă.
