Odată cu apariţia primelor contracţii, se va lua legătura cu moaşa. Ea va interveni cât mai puţin posibil, permiţând astfel familiei să împărtăşească o experienţă cât mai intimă.
Ca şi în cazul naşterilor care au loc în cadru spitalicesc, procesul poate fi împărţit în trei stadii: T Dilatarea cervixului (colului uterin);
■ Naşterea copilului;
■ Eliminarea placentei.
Când mama simte că a început travaliul (indicat prin apariţia contracţiilor regulate sau chiar a ruperii membranelor), va lua legătura cu moaşa.
Moaşa va veni la domiciliu si va examina tensiunea arterială a mamei şi etapa în care se află travaliul.
In cele mai multe cazuri, prima etapă a travaliului durează între şase şi 12 ore, astfelîncât moaşa poate să mai plece în acest răstimp.
Dacă naşterea se află încă la început de tot, iar moaşa este mulţumită de modul în care decurge travaliul, ea poate să revină apoi la intervale regulate, pentru a vedea care este situaţia.
Unul dintre avantajele naşterii la domiciliu este că, în timp ce în acest stadiu mama este de obicei repartizată într-un salon de spital, acasă are libertatea de a se mişca în voie prin casă. Asta înseamnă de regulă că va fi mult mai relaxată şi poate astfel va mai uita de dureri.
Când colul mamei este dilatat aproape complet, moaşa va rămâne lângă ea, urmărind modul de evoluţia a naşterii şi încurajând-o permanent.
Intervenţia moaşei va fi menţinută la minimum pentru a îi permite mamei şi partenerului acesteia, poate şi altor membri ai familiei să împărtăşească această experienţă deosebită.
Partenerul mamei o încurajează încă din primele momente ale declanşării travaliului. El o ţine de mână şi încearcă să o ajute pe parcursul contracţiilor.
Moaşa este chemată la apariţia primelor semne de declanşare a travaliului.
Moaşa observă frecvenţa şi intensitatea contracţiilor uterine, precum şi gradul de dilatare cervicală.
Este verificată valoarea tensiunii arteriale. Dacă moaşa este mulţumită de modul în care decurge travaliul, poate pleca, urmând să sune la intervale regulate pentru a verifica felul în care evoluează naşterea.
Tatăl stă alături de partenera sa, pe care o încurajează permanent, din primele momente ale declanşării travaliului.
Moaşa examinează mama şi monitorizează tensiunea arterială, în stadiile precoce ale travaliului, moaşa nu rămâne permanent la domiciliul mamei, urmând să verifice evoluţia naşterii la intervale regulate.
Ruperea membranelor
Pe măsura progresării travaliului, contracţiile mamei devin tot mai frecvente l şi mai intense. Ea va experimenta o senzaţie imensă de eliberare în momentul ruperii sacului amniotic care înconjoară fătul şi a eliminării conţinutului lichid al acestuia („ruperea apei”). (Din acest motiv s-au aşezat folii de plastic pe covor, pentru a-l proteja).
Moaşa examinează lichidul, care are un aspect normal; acesta reprezintă un bun indicator al faptului că fătul nu are probleme.
La câteva ore după intrarea în travaliu, are loc ruperea membranelor şi eliberarea unei cantităţi de lichid. Moaşa examinează lichidul amniotic, care are un aspect normal.
Moaşa este mulţumită de modul în care decurge travaliul. Travaliul a început de câteva ore, iar cervixul este dilatat aproape complet.
In acest stadiu, contracţiile sunt frecvente şi foarte intense. Mama este încurajată de către partener să împingă, în timp ce moaşa le explică copiilor ce se întâmplă de fapt.
Odată ce cervixul este dilatat complet, mama poate începe să împingă copilul.
Pe măsură ce mama împinge, începe să se vadă capul copilului, iar vaginul se destinde pentru a-i facilita trecerea.
Familia priveşte cum, atunci când mama împinge din nou, apar şi umerii copilului.
Tatăl ajută la susţinerea capului copilului şi, odată cu încă o împingere finală, copilul este expulzat în întregime.
După o examinare rapidă, copilul este adus mamei.
Moaşa îi arată tatălui cum să secţioneze cordonul. Câteva minute mai târziu este eliminată şi placenta, care după un control de rutină este aruncată de către moaşă.
Atât mama, cât şi copilul sunt în stare bună.
In momentul în care cervixul este dilatat complet, mama începe să împingă. Pe măsură ce începe să iasă capul copilului, are loc destinderea vaginului, iar după alte câteva împingeri ale mamei, are loc expulzia copilului.
Refacerea Postpartum
Moaşa examinează nou-născutul, îi verifică ritmul respirator şi pulsul. Ea inspectează îndeaproape cordonul ombilical, deoarece orice anomalie a acestuia, ca de exemplu lipsa unei artere, poate constitui un indiciu de suferinţă cardiovasculară.
Apoi este examinată placenta, pentru a se vedea dacă a fost expulzată în întregime din uter. Odată ce s-a putut constata acest lucru, moaşa aruncă placenta în condiţii de siguranţă.
După ce moaşa se asigură că atât mama, cât şi copilul sunt bine, va lăsa familia să se bucure de copil şi va începe să facă curăţenie.
în timpul în care mama se odihneşte, moaşa ajută tatăl să îmbăieze copilul.
Apoi moaşa pleacă, pentru a reveni câteva ore mai târziu. Ea va examina din nou mama şi copilul şi va răspunde la eventualele întrebări ale familiei.
In primele zile după naştere, moaşa va veni zilnic la domiciliu şi va continua să monitorizeze evoluţia mamei şi a copilului pe parcursul unei luni întregi.
La început, vizitele prietenilor şi ale rudelor vor fi reduse la minimum, pentru a le oferi atât mamei cât şi copilului, timpul necesar să se odihnească şi să se refacă.
Odată ce familia a avut timp să se bucure de eveniment şi să îşi revină după naştere, moaşa se reîntoarce. Ea va examina atât mama, cât şi copilul, pentru a se asigura că sunt bine.
