Colesterolul este o lipidă prezentă în toate celulele organismului, fie singură, fie asociată cu alţi acizi graşi: colesterolul esterificat. Dacă acesta este indispensabil vieţii, excesul său în sânge este, totuşi, periculos pentru artere, pe care le poate înfunda. Pentru evitarea acestui pericol, prevenirea şi depistarea sunt mai eficiente decât un tratament tardiv.
Originea colesterolului
Provenienţă
Mai puţin de un sfert din colesterol (aproximativ 300 mg/zi) este furnizat direct de alimentaţie: carne de mamifere, gălbenuş de ou, produse lactate, organe, peşte. Restul este sintetizat de către ficat, din acizii graşi alimentari. Astfel că este posibil să avem un colesterol prea mare ca urmare a unei alimentaţii prea bogate în grăsimi saturate, sau ca urmare a unei sinteze excesive, care este cauzată de un defect genetic din familie.
Repartizare
Ţesuturile conţin, în medie, 93 g de colesterol, iar sângele 7 până la 10 g, adică aproximativ 2 g/l. în sânge se disting:
► colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate scăzută), formă de transport dinspre ficat înspre ţesuturi: acesta este colesterolul „rău”.
► colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate ridicată), formă de transport dinspre ţesuturi înspre ficat, unde este transformat în săruri biliare: acesta este colesterolul „bun”.
Rolul colesterolului
Colesterolul este punctul de plecare al sintezei:
• vitaminei D, sub acţiunea razelor ultraviolete ale soarelui.
• acizilor biliari, importanţi pentru digestie.
• hormonilor steroizi: estrogeni, pro-gesteron, testosteron, cortizol, aldos-teron.
El este, de asemenea, unul dintre elementele constituente majore ale membranei celulelor şi a mielinei, care înveleşte fibrele nervoase. în schimb, excesul de colesterol sanguin se depune în peretele arterelor, pe care le vor obtura şi le vor fragiliza.
Controlul Colesterolului
Verificarea colesterolului sanguin, o practică curentă, nu necesită decât o singură mostră de sânge, prelevată dimineaţa, pe stomacul gol. Este posibilă numai verificarea colesterolului total (CT), dar medicii cer, din ce în ce mai des, verificări specifice ale colesterolului LDL şi HDL, asociate cu cele ale trigliceridelor, în vederea evaluării riscului cardiovascular real.
► Periodicitate
Orice adult trebuie să beneficieze de cel puţin o verificare a colesterolului, în momentul unui control al sănătăţii sistematic sau în momentul verificării anumitor situaţii.
► Urmărirea medicală a contracepţiei hormonale (pilulă sau implant).
control în cazul excesului de greutate.
diabet, hipertensiune sau chiar flebi-tă.
tabagism.
Aceasta verificare va fi repetată la intervale regulate de timp, începând cu vârsta de 40 sau 50 de ani (în fiecare an, în cazul în care nu a fost detectată nici o anomalie). Pentru copii sau adolescenţi, verificarea colesterolului est indicată doar în cazul unei forme genetice de colesteromie ridicată.
Prevenirea colesterolului
► Diminuarea LDL
In acest sens, se impun reguli dietetice şi de igienă de viaţă:
– alegerea grăsimilor „bune”, adică a uleiului de măsline şi a uleiurilor vegetale de asezonare (care nu se vor prăji).
– reducerea consumului de unt, de produse lactate grase, de grăsimi saturate (margarina, pâine prăjită), precum şi a consumului de produse care le conţin (produse de patiserie, îngheţată, mâncare gătită, prăjeli).
– favorizarea consumului de produse pregătite prin coacere sau fierbere, fără grăsime, ^limitarea consumului de carne grasă de mamifere, al organelor, al mezelurilor şi al ouălor.
– favorizarea consumului de peşte, de carne de pasăre (cu excepţia cărnii de gâscă), de carne slabă şi de produse vegetale.
– limitarea consumului de băuturi alcoolice la două pahare de vin pe zi. Mai mult, în cazul în care LDL este ridicat, este prudent ca persoana să se lase de fumat şi să scape de un eventual exces de greutate.
► Mărirea colesterolului HDL
Nu există decât o singură modalitate cunoscută de mărire a colesterolului „bun”: mişcarea, o activitate fizică moderată, dar regulată. Se consideră că 20 de minute de mers rapid pe zi aduc un beneficiu considerabil.
► Tratarea exceselor persistente de colesterol
Medicamentele moderne sunt eficiente în vederea scăderii sintezei hepatice de colesterol sau în vederea blocării lui în intestin.
Tratamentul medicamentos se impune în cazul unui exces important sau în cazul în care măsurile dietetice şi de igienă de viaţă nu au reuşit să corecteze un exces minor. Un bun tratament duce la scăderea cu între 25 şi 35 % a riscului de accident vascular cerebral sau de infarct miocardic.
Rezultate
Nivelul colesterolului total este:
– ideal între 1,5 şi 2 g/l
– puţin ridicat între 2 şi 2,5 g/l
– prea ridicat peste 2,5 g/l
Dar riscul cardio-vascular este evaluat în baza colesterolului LDL, iar proporţia sa în raport cu colesterolul HDL, protector, de fapt, nivelul ideal variază de la 1 g/l la 1,6 g/l, în funcţie de numărul factorilor de risc asociaţi: tabagism, diabet, hipertensiune, vârstă, HDL prea scăzut, antecedente familiale legate de boli coronariene.
Femeia si colesterolul
Colesterolul creşte, în mod natural, în timpul sarcinii, pentru a permite crearea unui sistem nervos de calitate pentru făt. El creşte, de asemenea, după intrarea în menopauză. Contracepţia hormonală este contraindicată, în cazul excesului de colesterol, deoarece riscul de flebi-tă, de embolie sau de accident vascular cerebral este crescut. Această problemă este identică în cazul tratamentului hormonal de substituţie la menopauză.
Fumaţi? Lăsaţi-vă!
Fumatul în orice formă, chiar şi trabuc, are ca efect creşterea triglice-ridelor, scade HDL colesterolul -„colesterolul bun” şi creşte LDL colesterolul – „colesterolul rău”. Fumatul creşte tendinţa sângelui de a se coagula şi de a se forma trombi (cheaguri) pe plăcile de ate-rom din vase, iar rezultatul este înfundarea completă a vasului sanguin şi infarct acut de miocard sau accident vascular cerebral.
