DIFERITELE TRATAMEMTE
Tratamentul tulburărilor de anxietate urmăreşte obtinerea unei vindecări rapide, pentru a evita o agravare a bolii şi complicaţii precum depresia sau alcoolismul.
Este de dorit o luare sub observaţie rapidă a bolii. Atunci când tulburările de anxietate se dezvoltă timp de mai mulţi ani, vindecarea este încă posibilă, dar bolnavul trebuie să accepte să urmeze un tratament prelungit. Tratamentul, care asociază cel mai adesea medicamente şi psihoterapie, variază în funcţie de tulburarea de anxietate pe care o prezintă bolnavul.
ATACUL DE PANICĂ
Această tulburare a fost recunoscută şi izolată de alte dereglări anxioase, din cauza sensibilităţii sale deosebite la anumite medicamente (antidepresivele). Tratamentul ei este înainte de toate medical şi poate fi asigurat fie de către un medic generalist, fie de către un psihiatru, consultat cel mai adesea în timpul consultaţiei. Medicamentele servesc la prevenirea apariţiilor de noi atacuri de panică.
Antidepresivele evită recidivele după o perioadă de acţiune de câteva săptămâni (între două şi patru). Faza iniţială a tratamentului e destul de delicată: medicamentele au efecte secundare variabile, trecătoare şi fără gravitate (gură uscată, tulburări de vedere, palpitaţii, dificultăţi de a urina). Adesea, persoana anxioasă suportă cu dificultate aceste efecte secundare, care îi pot da impresia că e într-o stare şi mai rea.
Simptomele atacului de panică odată dispărute, tratamentul medicamentos nu este întrerupt. De altfel, pentru a evita o recidivă rapidă, este necesară continuarea îngrijirilor pe o durată de la şase la opt luni. Uneori, tratamentul va trebui urmat şi un timp mai îndelungat.
In plan psihologic, situaţia trebuie dedramatizată şi trebuie bine explicat pacientului în ce constă boala sa. Acesta se simte întotdeauna uşurat să afle că simptomele pe care le are corespund unei tulburări perfect identificabile şi banale: nu este prin urmare niciun bolnav imaginar, niciun caz excepţional pentru medicină. Uneori, medicul prescrie totuşi tranchilizante atunci când teama de apariţie a noi crize este cu adevărat prea intensă.
