Cuprins articol:
Arbustul Boldo sau „Peumus boldus” creste circa 6 pana la 8 metri in inaltime si produce fructe mici, in forma de baca. Health24.com scrie ca acest arbust traieste in regiunile Anzilor din Chile si Peru si este o planta indigena in anumite parti din Maroc. El se mai cultiva si in tari ca Italia, Brazilia sau in unele zone din Africa de Nord pentru a satisface cererea frunzelor medicinale pe pietele din Europa.
Arbustul boldo
Boldo – calitati terapeutice
Calitatile terapeutice ale acestei plante au fost descoperite intamplator. Un cioban din Chile a observat ca oile lui erau mai sanatoase, si aveau mai putine afectiuni ale ficatului, atunci cand pasteau pe pajistile locale populate cu plante Boldo.
Aceasta planta a fost utilizata de indigenii din Chile pentru afectiuni ale ficatului, intestinelor si fierei. Boldo se mai foloseste in medicina populara chiliana pentru a
- elimina viermii intestinali,
- in combaterea insomniei,
- reumatismului,
- racelilor,
- hepatitei,
- constipatiei,
- indigestiei,
- pietrelor la fiere,
- durerilor de urechi si este considerat un
- tonic general.
Pentru o perioada fructul a fost consumat ca si condiment, lemnul a fost folosit pentru carbune, iar coaja pentru tabacitul pieilor.
Expertii in fitoterapie spun ca utilizarile plantei Boldo in alte sisteme medicale traditionale sunt bine documentate. Aceasta planta se poate folosi in homeopatie si medicina naturista in tratamentul tulburarilor digestive, ca un laxativ, dar si pentru tratarea unor probleme ale ficatului si pentru cresterea productiei de bila in fiere.
Expertul in botanica dr.James Duke a precizat ca utilizarea traditionala se face pentru a combate afectiuni ca anumite inflamatii uro-genitale, sifilis, guta, icter, indigestie, reumatism, raceli si dureri ale urechilor. In Brazilia, arbustul boldo se utilizeaza pentru a trata multe afectiuni cum ar fi hepatita, congestia ficatului, constipatie, balonare, ameteala, dureri si crampe stomacale si intestinale, pietre la fiere, insomnie sau lipsa de pofta de mancare.
Acest arbust a reprezentat subiectul unei monografii germane care permite folosirea unor medicamente obtinute din plante pentru tratarea spasmelor gastro-intestinale mai lejere.
In Germania, este folosit pentru tulburari ale ficatului si fierei, tulburari gastrice, si pentru a stimula secretiile gastrice. Arbustul se mai utilizeaza si pentru scopuri similare in alte tari din Europa, scrie sursa citata.
In urma unor studii realizate in Brazilia si SUA, s-a aratat ca boldina poate proteja ficatul!
De asemenea, in medicina naturista din SUA, acest arbust este folosit pentru a stimula secretia salivei, a bilei si activitatii ficatului, dar si ca un remediu pentru pietrele de fiere sau problemele cu ficatul.
Ce contine arbustul boldo?
Boldo contine 17 alcaloizi dintre care multi se cred a fi constituentii activi ai plantei. Specialistii spun ca o mare parte din activitatea biologica a plantei a fost atribuita unui singur alcaloid numit boldina.
In urma unor cercetari realizate in Brazilia si SUA, s-a aratat ca boldina poate proteja ficatul, poate stimula productia bilei din ficat, la fel ca si stimularea digestiei, cresterea secretiei de sucuri gastrice, si stimularea productiei de bila si secretia din fiere.
In alte teste, boldina s-a aratat diuretica, anti-piretica, cu proprietati anti-inflamatorii ca si abilitatea de a reduce excesul de acid uric. Alte studii asupra boldinei indica faptul ca are un efect celular protectiv si antioxidant puternic in sange si poate normaliza sangele ingrosat.
In anul 2002, in cadrul unor teste realizate in Marea Britanie, la Universitatea din Sheffield s-a demonstrat ca boldina are efect asupra sistemului cardiovascular, avand capacitatea de a stimula curgerea sangelui coronariana si avand si un efect vasorelaxant.
Expertii citati de Health24.com arata ca multe dintre aceste cercetari valideaza practic utilizarile traditionale ale acestei plante pentru multe tipuri de probleme de digestie si eliminare, probleme ale fierei si tulburari ale ficatului.
Pe langa boldina, boldo mai contine si ascaridol, benzaldehid, boldin, boldoglucin, acetat de bornil, 1.8-cineol, coclaurina, coumarin, cuminaldehid, 2-decanon, 6-7 dehydroboldina, diethylphthalate, eugenol, farnesol, fencon, gamma terpinen, 2-heptaone, izoboldina, kaempferols, laurolitsina, laurotetanina, norboldina, norisocorydina, pro-nuciferina, 2-octanona, reticulina, rhamnoside, sinoacutina, terpinolina, thymol, verbenol si 2-tridecanona.
