Cheagurile de sange – In 90% din cazuri, cauza unui infarct fatal sau nonfatal este un cheag de sange în una din arterele coronare (tromboza coronara).
Cheagul de sange apare cel mai adesea la suprafata unei placi de aterom care blocheaza partial lumenul arterei coronare. Pacientii pot avea multe placi de aterom de mari dimensiuni si totusi nu dezvolta un cheag timp de 5 pana la 15 ani.
Cheagurile de sange
Nu exista nici un test, nici o analiza, care sa poata preciza cand si unde va aparea un cheag.
Colesterolul, hipertensiunea si fumatul au putin de a face cu coagularea sangelui, prin urmare, va trebui sa cautam alte cauze. Suntem convinsi ca atata timp cat nu vom face ceva pentru a ajuta populatia aflata în situatie de risc sa previna formarea unui cheag sangvin în arterele coronare, nu vom avea o reducere majora a numarului infarctelor fatale si nonfatale.
Cardiologii au început sa foloseasca medicamente pentru a dizolva cheagurile din arterele coronare. In multe clinici din America, atunci cand un pacient este internat pentru infarct într-un interval de trei ore de la declansarea durerii anginoase, medicul îi va face o injectie cu medicamente trombolitice cu streptokinaza, TPA sau reteplaza, care s-a demonstrat ca pot dizolva cheagurile de sange proaspat formate.
Cheagurile de sange – Ajungeti rapid la spital
Cand un cheag împiedica sangele sa ajunga la una din zonele miocardului, aceasta zona din miocard moare într-un interval de timp cuprins între o jumatate de ora si o ora. In consecinta, daca suspectati ca aveti un infarct, trebuie sa ajungeti la spital cat mai repede posibil. Dupa sase ore, dizolvarea cheagului nu mai este de nici un folos deoarece este prea tarziu. Prin urmare, trebuie sa încercam sa prevenim formarea cheagului.
Particule mici, plachetele, sunt prezente în sange si circula sub formai unor discuri plate de forma
eliptica. Plachetele sunt primul mijloc de aparare al organismului împotriva sangerarii excesive. La locul sangerarii, plachetele se acumuleaza si se aglutineaza (se lipesc între ele) pentru a forma un baraj care sa împiedice risipirea sangelui.
Atunci cand plachetele se lipesc unele de altele, alti factori ai coagularii sunt activati, rezultatul final a acestei cascade fiind conversia unei proteine sangvine, fibrinogenul, care este transformat într-un manunchi de fire de fibrina, ce prind ca într-o plasa globulele rosii si alte plachete, formandu-se astfel cheagul definitiv.
Un comentariu
Pings and Trackbacks