Migrena afectează un adult din zece şi mai mult femeile decât bărbaţii. Caracterizată prin crize repetate de dureri de cap, poate să devină insuportabilă şi chiar să constituie un handicap profesional şi familial.
Migrena nu se poate constata, nici confirma prin niciun test biologic şi nicio tehnică de imagistică medicală. Originea acestei afecţiuni nu este pe deplin lămurită, chiar dacă s-au identificat unii factori care o pot declanşa sau care pot agrava crizele. Există medicamente care pot atenua migrena, dar nu o pot vindeca definitiv. Nu este o boală gravă, însă poate cauza invaliditate pe plan profesional şi familial.
TIPURILE DE MIGRENĂ
In limbajul obişnuit, termenul migrenă se referă şi la simplele dureri de cap. Dar şi alte afecţiuni, cum ar fi durerea intensă pe jumătate de faţă (algie vasculară) sau pe traseul nervului cranian trigemen (nevralgie), sunt uneori considerate migrene şi de aceea netratate, deşi li s-ar putea aplica un tratament specific.
Migrena are ca trăsătură principală faptul că apare în crize. Poate îmbrăca forme diverse, cele mai frecvente tipuri fiind două: migrena comună şi migrena oftalmică.
Se observă şi o formă de migrenă asociată şi precedată de tulburări, cunoscută sub numele de migrenă acompaniată. Mai există şi alte tipuri de migrenă (cu paralizia unei părţi a corpului sau a muşchilor ochiului, cu tulburări de vorbire), în cazul cărora trebuie efectuate examene medicale aprofundate.
Migrena comună. Este cea mai frecventă. Se caracterizează printr-o durere de cap violentă care cuprinde jumătate din craniu, cel puţin la debutul crizei. Durerea se intensifică la fiecare bătaie a inimii şi la cea mai mică mişcare. I se asociază şi alte simptome: intoleranţă la lumină, la zgomote sau mirosuri, intensificarea durerii la efort fizic. Cei care suferă de migrenă se simt mai bine în linişte şi întuneric.
