Sistemul nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ
Asigura coordonarea reflexa, automata, a activitatii organelor interne in vederea mentinerii homeostaziei si a adaptarii permanente a organismului la conditiile variabile ale mediului extern si intern. In cadrul sistemului nervos vegetativ se disting doua componente:
– Sistemul nervos simpatic
– Sistemul nervos parasimpatic
Activitatea celor doua diviziuni este coordonata de hipotalamus, care reprezinta centrul superior de reglare a tuturor functiilor organismului.
Sistemul nervos simpatic
Componenta centrala a sistemului nervos simpatic este reprezentata de centrii nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde ajung axonii neuronilor aferenti din viscere: centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si sudorali din maduva dorsala.
Componenta periferica este reprezentata de lanturile ganglionare para-vertebrale, plexurile viscerale (celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric) si plexurile intramurale.
Tipuri de cai motorii simpatice
1. coarne laterale;
2. radacina motorie;
3. ramura comunicanta alba, ramura comunicanta cenusie;
4. din lantul simpatic paravertebral;
5. ganglion previsceral;
6. glanda medulosuprarenala;
7. organe viscerale.
8. neuroni preganglionari (fibre mielinice)
9. neuroni postganglionari (fibre amielinice)
Sistemul nervos simpatic se distribuie difuz in peretii organelor, spre deosebire de sistemul nervos parasimpatic care se distribuie in teritorii limitate.
Plexurile intramurale contin atat fibre simpatice, cat si fibre parasimpatice.
Unele formatiuni ganglionare au atat functii de statii de releu, cat si functii de centri reflecsi.
Sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic are doua componente centrale, care sunt localizate in trunchiul cerebral si in maduva sacrata:
a) Parasimpaticul cranian
In trunchiul cerebral se afla:
– nucleul accesor al oculomotorului, de unde provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului;
– nucleii salivator superior si lacrimal, de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale facialului;
– nucleul salivator inferior, de unde pornesc fibrele parasimpatice ale glosofaringianului;
– nucleul dorsal al vagului, care reprezinta originea fibrelor parasimpatice vagale.
b) Parasimpaticul sacrat
Acesta isi are originea in segmentele medulare sacrate S2 — S.
Componenta periferica a sistemului nervos vegetativ parasimpatic este constituita din doi neuroni, dar, spre deosebire de sistemul nervos vegetativ simpatic, neuronul preganglionar face sinapsa cu neuronul postganglionar in peretii organelor inervate sau in aproprierea acestora.
Fiziologia sistemului nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ isi desfasoara activitatea prin acte reflexe, avand ca substrat anatomic arcuri reflexe vegetative. Sistemul nervos vegetativ are si un important rol integrator, prin armonizarea functiilor vitale si prin asigurarea mecanismelor homeostatice.
Centrii nervosi vegetativi realizeaza trei modalitati de integrare:
– integrarea vegetativa propriu-zisa (simpatico-parasimpatica) prin actiunea antagonista a celor doua sisteme (exemplu: reflexele pupilare);
– integrarea somato-vegetativa, prin intrepatrunderea unor functii vegetative cu manifestari ale vietii de relatie (exemplu: contractia musculaturii striate, manifestare somatica, este insotita de vasodilatatie, manifestare vegetativa);
– integrarea neuro-endocrina (exemplu: stimularea secretiei hipofizare de catre centrii vegetativi hipotalamici).
