Această imagine microscopică arată prezenţa unui cheag de sânge în interiorul plămânului (embolism pulmonar). In unele cazuri, presiunea sângelui în plămâni devine ridicată.
Hipertensiunea pulmonară (presiunea crescută la nivelul vaselor de sânge din plămân) este provocată de o serie de afecţiuni pulmonare sau cardiace. Modalităţile de tratament variază în funcţie de cauză.
Hipertensiunea pulmonară este definită ca fiind o presiune a sângelui anormal de mare în arterele pulmonare (vasele de sânge ce aduc sângele la plămâni, pentru a fi oxigenat. Presiunea sângelui în arterele pulmonare este, de obicei, mult mai scăzută decât presiunea din aortă.
PROBLEME DE POMPARE A SANGELUI
Tensiunea pulmonară crescută obligă partea dreaptă a inimii să depună un efort suplimentar, iar ventriculul drept, care pompează sângele, se măreşte şi în cele din urmă nu mai poate pompa suficient sânge către plămâni.
Insuficienţa cardiacă dreaptă face ca presiunea din venele corpului să crească, ducând la acumularea unei cantităţi excesive de lichid în ţesuturile din partea de jos a membrelor inferioare şi abdomen (edeme) şi la mărirea volumului ficatului.
SIMPTOME CLINICE
Simptomatologia hipertensiunii pulmonare nu este specifică şi poate fi confundată cu aceea a altor afecţiuni ale inimii sau plămânilor. Tipic, simptomatologia include: Dispnee de efort; Dureri sau senzaţia de constricţie în piept; O senzaţie de gol în cap la efort fizic; Stare de oboseală; Edeme.
Clasificarea hipertensiunii pulmonare
Hipertensiunea pulmonară poate fi clasificată în mai multe categorii, în funcţie de cauza care a provocat-o.
Aceste categorii includ:
Hipertensiunea pulmonară venoasă – este datorată afectării părţii stângi a inimii, care este cauza cea mai frecventă a hipertensiunii pulmonare. Rareori vena pulmonară se îngustează sau se obturează.
Hipertensiunea pulmonară arterială – rezultă ca urmare a unei îngustări a micilor arteriole pulmonare, ducând la creşterea rezistenţei în circulaţia pulmonară. Presiunea sângelui în ventriculul stâng este normală.
Hipertensiunea pulmonară arterială poate să apară în asociere cu un număr de afecţiuni, cum ar fi defectul septal congenital, bolile ficatului sau infecţia cu HIV. Ea mai poate să apară şi fără vreo cauză evidentă (hipertensiunea pulmonară primară (HPP).
