Craniul0 Comments

Publicat in:
Etichete: craniul, craniul uman, mandibula, maxilarul, osul frontal, osul lacrimal, osul nazal, osul parietal, osul sfenoid, osul temporal, osul zigomatic

Locurile în care se unesc oasele craniului se numesc suturi. Sutura dintre oasele parietale şi cele frontale se numeşte sutura coronară. Cea care uneşte cele două oase parietale este sutura sagitală. Este importantă cunoaşterea suturilor, pentru a nu fi confundate pe radiografie cu fracturile. La copii există, în general, spaţii destul de mari între oasele craniului, permiţând capului să se strecoare prin canalul vaginal, la naştere, fără să se fractureze. Spaţiile sunt acoperite de membrane fibroase, numite fontanele. In majoritatea cazurilor, la naşterile în prezentaţie craniană, fontanela poate fi palpată  (folosind vârful degetelor), pentru a stabili poziţia capului.

CRANIUL – SCHIMBĂRILE FETEI

Deoarece copiii au dinţi provizorii şi sinusuri rudimentare, faţa lor este proporţional mai mică decât cea a adulţilor (cu toate acestea, craniul unui nou-născut reprezintă o pătrime din corpul său). Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât dimensiunea relativă a feţei scade, pe măsură ce gingiile se retrag şi ne pierdem dinţii şi alveolele.

Imaginea frontală a craniului evidenţiază nouă din oasele capului. Craniul colorat arată clar aceste zone:
1. osul frontal 2.osul parietal 3. osul temporal 4. osul nazal 5.  osul sfenoid 6. osul lacrimal 7.    osul zigomatic 8.  maxilarul 9.  mandibula

Celelalte părţi componente importante ale craniului sunt orbitele (cavitaţiile oculare), cavitatea nazală şi dinţii. Unele oase din craniu, cum ar fi cele ce înconjură orbita, sunt relativ subţiri şi predispuse la fracturi. Oricum, numărul mare de oase superpozabile face dificilă depistarea unei fracturi la acest nivel.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Craniul

Lasă un răspuns