OVARELE – Organele Reproducatoare2 comentarii

Organele fecundaţiei

Ovarele

Ovarele sunt două organe de forma si dimensiunea unor migdale mari, care gestionează singure, sau aproape singure, funcţia de reproducere a fe­meii, precum şi o bună parte din viata sa hormonală.

Descriere

Ovarele sunt două glande, ale căror formă şi dimensiune le face să seme­ne cu migdalele, de culoare alb side­fie, cu o lungime de aproximativ 4 cm şi o lăţime de 2 cm, care cântăresc între 6 şi 8 g în cazul femeilor apte pentru procreere. Situate de o parte şi de alta a uterului, ele sunt legate de acesta prin trompele Fallope (sau trompele uterine). Vascularizate prin intermediul vaselor sanguine situate în centrul lor, ovarele produc:

► gârneţi, ovocite care se transfor­mă în ovule după fecundare.

► hormoni, cum ar fi progesteronul şi estrogenii (hormoni sexuali feminini), inhibina şi relaxina.

Ovogeneza

Aceasta reprezintă formarea gârneţilor în ovare. Spre deosebire de spermato-geneză, care se declanşează la băieţi la pubertate, ovogeneza începe la femei înainte de a se naşte.

► înainte de naşterea femeii

In jurul celei de a şasea săptămâni de dezvoltare fetală, celulele germi-nale migrează din sacul vitelin (mem­brană care înveleşte ovulul fecundat) în cortexul (partea externă periferi­că) ovarelor, unde se transformă în ovogonii şi se divid pentru a forma milioane de celule stern. înainte de naştere, majoritatea acestora degene­rează (fenomenul denumit atrezie). Numai câteva supravieţuiesc, încep să crească şi să se transforme în ovo­cite de rangul întâi (sau primare), învelite cu un strat unic de celule foliculare, împreună cu care formează foliculii ovarieni primordiali. Aceştia din urmă intră în profaza (prima dintre fazele diviziunii celulare) meiozei (diviziune celulară prin care cele două fracţionări succesive ale nucleului professional­duc celule cu un număr egal de cromo­zomi) în timpul dezvoltării fetale şi rămân în acest stadiu până la pubertate.

După naşterea femeii

La naştere, fiecare ovar conţine între 200 000 şi 2 000 000 de ovocite, din care, la pubertate, vor rămâne doar 40 000. în timpul perioadei de procrea­re a femeii, numai 400 de ovocite vor deveni mature şi vor ajunge la ovulaţie.

► între pubertate şi menopauză

Inainte de ovulaţie. In fiecare lună, gonadotrofinele (FSH – hormonul stimu­lator al foliculilor şi LH – hormonul luteinizant) stimulează reluarea ovogenezei: mai mulţi foliculi ovarieni primordiali îşi reiau dezvoltarea pentru a deveni foli­culi ovarieni primari, formaţi dintr-un ovocit înconjurat de mai multe celule cubice şi prismatice, celulele granuloase.

Pe măsură ce foliculul creşte, între ovocit şi celulele granuloase se formează un strat distinctive de glicoproteine, numit zona pelucidă. Stratul situat la supra­faţă are la bază o membrană bazală care se îmbracă progresiv cu o manta de ţesut conjunctiv, teaca foliculară. In mod nor­mal, un singur folicul atinge maturitatea necesară pentru ovulaţie. In aşteptare, el continuă să crească şi se transforma în folicul secundar, în timp ce teaca se divizează în două straturi, stratul intern (layout din celule care secretă lichid folicular) şi stratul extern (structure din celule de ţesut conjunctiv şi din fibre de cola­gen).

Lichidul folicular se acumulează în antrul folicular, o cavitate situată în cen­trul foliculului. Pe de altă parte, stratul de celule granuloase care este situat cel mai în interior se fixează pe zona peluci­dă şi devine astfel corona radiata.

Despre ovare

Foliculul care continuă să crească devine un folicul ovarian matur. Ovocitul finalizează meioza, dând naştere la două celule haploide (al căror număr de cromozomi este redus la un element din fiecare pereche), de dimensiuni inegale. Cea mai mică celulă apărută ca urmare a acestei diviziuni celulare este globul polar, care constă, în mare, din deşeuri de materie nucleară. Cea mai mare celulă este un ovocit de rangul al doilea, care între­prinde a doua meioză până la metafază (a doua fază).

►în timpul ovulaţiei, ovocitul este expulzat în cavitatea pelviană, împreu­nă cu globul polar, unde sunt captaţi de trompa uterină. Dacă fecundarea nu are loc, celulele degenerează. In schimb, dacă spermatozoizii ajung în trompa uterină şi unul dintre ei fecundează ovo­citul, meioza este reluată.

► După fecundare, ovocitul se divide din nou în două celule haploide, cu dimensiuni inegale, fiecare celulă haploi-dă conţinând 23 de cromozomi: cea mai mică este un glob polar secundar, a doua este ovulul.

Nucleul spermato­zoidului şi nucleul ovulului se unesc pen­tru a forma un zigot (ou fecundat) diploid (cromozomii se cuplează) care realizează diviziunea celulară în timp ce se deplasează înspre uter, la care ajun­ge după 6 sau 7 zile de la ovulaţie. Dacă globul polar se divide şi el, el formea­ză, la rândul său, doi globi polari, care vor degenera.

Activitatea hormonală

Sub influenţa FSH (hormonul stimu­lator al foliculilor) şi a LH (hormo­nul luteinizant), hormoni produşi de adenohipofiză, care sunt şi ei sti­mulaţi, la rândul lor, de gonadoli-berina secretată de hipotalamus, ovarele secretă mai mulţi hormoni steroizi, dintre care >FSH, (hormonul stimulator al foli­culilor), declanşează creşterea folicu­lilor, iar LH (hormonul luteinizant) le asigură continuarea dezvoltării.

► In mijlocul ciclului, LH declanşează ovulaţia şi favorizează formarea corpilor galbeni (relaxation al foliculilor ovarieni) care produce, sub influenţa sa, progesteron, estro­geni, relaxină şi inhibină, înainte de a degenera.

► Estrogenii îndeplinesc funcţii esen­ţiale, cum ar fi întreţinerea structuri­lor sistemului genital, pregătirea glandelor mamare pentru lactaţie, lăţirea şoldurilor şi dezvoltarea sâni­lor la pubertate. Pe de altă parte, ei participă la metabolismul lipide­lor şi protejează sistemul cardiovas­cular, ajută organismul să îşi păstre­ze nivelul de sodiu şi să evite pierde­rile hidrice şi favorizează creşterea ţesutului osos: fără ei, la menopauză, femeia ar fi expusă riscurilor legate de osteoporoză (pierderea ţesutului osos), de bolile cardiovasculare şi de luarea în greutate.

► Progesteronul ajută în special la pregătirea endometrului, în vede­rea implantării ovulului fecundat.

► Inhibina blochează secreţia de FSH.

Adaugati la :Digg Facebook Yahoo! Buzz