Digestia – Corpul Uman Functiile corpului la omUn comentariu

>De la gură la esofag

Etapa buco-esofagiană a digestiei este esenţială, deoarece permite alimentelor transformarea în bucăţi mici, prin intermediul masticaţiei. Odată mestecat şi amestecat cu salivă, conţinutul va forma un bulgăre: bolul alimentar, care va fi înghiţit, trecând astfel în câteva secunde dî’n gură în esofag, prin faringe.

Etape
Tubul digestiv începe din gură, cu limba şi dinţii, şi se prelungeşte, la nivelul gâtu­lui şi al toracelui, cu faringele şi esofagul, care asigură transportul bolului alimen­tar în stomac. Fiecare etapă este capita­lă, indiferent dacă este vorba despre masticaţie, faza în timpul căreia începe digestia chimică (gură, dinţi, glande sali­vare), sau de deglutiţie, fază foarte scur­tă, pe parcursul căreia alimentele trec prin faringe şi esofag.
► Masticaţia
Prima etapă a digestiei, masticaţia per­mite transformarea alimentelor, astfel încât ele să fie uşor de înghiţit. Ele sunt, mai întâi, tăiate de incisivi şi sfâşiate de canini, înainte de a fi strivite, apoi sfărâ­mate de premolari şi de molari. Aceste acţiuni sunt posibile datorită mandibu­lei, singurul os mobil al feţei, care este acţionată de doi muşchi puternici, muş­chii maseteri. Masticaţia este, de ase­menea, facilitată de muşchii obrajilor şi de limbă, care dirijează alimentele între dinţi pentru ca acestea să fie sfărâmate.
► Deglutiţia
Permite trecerea alimentelor din gură în stomac, în trei etape: ►Etapa bucală: bolul alimentar pleacă din gură, datorită limbii şi a acţiunii muş­chilor voluntari, situaţi la acest nivel, care îl împing în spate, înspre faringe. ► Etapa faringiană: atunci când bolul alimentar ajunge în faringe, un reflex închide epiglota, pentru a proteja ast­fel traheea şi plămânii şi pentru ca bolul alimentar să nu se îndrepte într-o direcţie greşită. Contracţiile musculare îl împing, în acest moment, foarte repede spre esofag.
►Etapa esofagiană: odată ajuns în eso­fag, bolul alimentar este dirijat, în câte­va secunde, înspre stomac, prin interme­diul unei contracţii reflexe, care este coor­donată de stratul muscular al peretelui esofagian. Cardia, zona musculară circu­lară care controlează închiderea părţii superioare a stomacului, se relaxează la momentul adecvat, pentru a lăsa alimen­tele să treacă în stomac. Refluxul gas-troesofagian corespunde unei regur­gitări a conţinutului acid al stomacului în esofag. Cauzat de incontinenţa car-diei, el provoacă, în general, o senzaţie de arsură în stomac şi poate antrena o inflamaţie esofagiană (esofagita). Durerea apare, cel mai adesea, după mese.

Alimentele vor fi bine mestecate
Masticaţia este importantă şi trebu­ie să fie încurajată. Nu numai că ea permite mărirea stabilităţii dinţilor şi păstrarea capitalului dentar, dar ea joacă şi un rol important în pro­blemele legate de obezitate, deoa­rece permite reducerea vitezei de alimentare, lăsând astfel timp sen­zaţiei de saţietate să se instaleze, având în vedere că aceasta apare la 15-20 de minute după ingestia de alimente. Lipsa senzaţiei de saţie­tate face ca obezii să aibă tendinţa de a continua să mănânce.

Secreţii
Masticaţia şi deglutiţia antrenează un anumit număr de reflexe secretorii.
► Saliva. Digestia bucală începe prin impregnarea bolului alimentar cu salivă, secretată de glandele parotide, de glandele submandibu­lar şi de glandele sublinguale. Mucusul salivar joacă un rol meca­nic (lubrifiere) şi antibacterian (înce­putul sterilizării). El permite, de ase­menea, menţinerea unui pH neutru în gură, apărând smalţul dinţilor împotriva acidităţii din anumite ali­mente, în sfârşit, el conţine o enzi-mă digestivă – amiiaza salivară -care descompune amidonul.
Mucusul esofagian. La extremi­tatea esofagului, glandele cardiale produc mucină care, pe lângă rolul de lubrifiere a bolului alimentar, are şi rolul de a proteja mucoasa împo­triva acidităţii sucului gastric.

Mâncăm sau vorbim
înghiţirea defectuoasă a bolului ali­mentar poate duce la sufocare. Acest lucru se întâmplă, în general, atunci când alimentele au fost prost meste­cate, insuficient impregnate cu salivă sau în cazul unei coordonări nervoa­se incorecte legată de deschiderea -închiderea reflexă a căilor aeriene şi digestive. Vorbitul în timpul mânca­tului determină contracţii suplimen­tare ale musculaturii faringiene, ceea ce poate cauza o eroare de direcţio­nare a alimentului înghiţit.

Adaugati la :Digg Facebook Yahoo! Buzz