>Boala celiacă este o boală neinfecţioasă cauzată de intoleranţa la gluten, o proteină prezentă în cereale. Se caracterizează prin incapacitatea absorbţiei substanţelor nutritive rezultată în urma leziunilor existente la nivelul mucoasei intestinului subţire.
Boala celiacă este produsă de intoleranţa la gluten, o proteină prezentă în grâu şi alte cereale. Ingestia glutenului produce la indivizii afectaţi anumite modificări la nivelul stratului de celule care căptuşesc porţiunea superioară a intestinului subţire. Aceste modificări afectează funcţionarea normală a intestinului subţire şi în special absorbţia substanţelor nutritive. Din acest motiv, boala celiacă mai este denumită şi ente-ropatie glutenică (sau celiachie).
Enteropatia glutenică are o largă arie de răspândire pe glob şi aproape că nu există zonă geografică în care să nu fie întâlnită, cu excepţia celei ocupate de populaţia indigenă africană. Incidenţa medie pe glob se ridică la maximum una la 300 de persoane.
Boala celiacă poate afecta orice grupă de vârstă, dar devine mai frecventă în special în a cincea decadă de vârstă (40-50 de ani]. Frecvenţa ei creşte în cazulîn care există şi alţi membri de familie afectaţi.
Alte grupe de risc sunt reprezentate de persoanele cu:
■ Diabet insulino-dependent
■ Afecţiuni tiroidiene
■ Epilepsie
■ Osteoporoză.
Din punct de vedere geografic există o incidenţă crescută a bolii în vestul Irlandei, regiunea Punjab din India şi Pakistan, nordul Africii şi Orientul Mijlociu.
Boala celiacă este cauzată de o intoleranţă la gluten. Glutenul este o proteină alimentară prezentă in grâu şi alte cereale, printre care orzul şi secara.
Unul dintre simptomele celiachiei este malabsorbţia. Aceasta duce la scăderea nivelului de proteine din sânge, care la rândul său duce la apariţia edemelor (exces de lichid în ţesuturi).
Boala celiacă poate genera o gamă variată de simptome. în general, medicii le împart în tulburări gas-trointestinale şi cele produse de malabsorbţie.
Persoanele din grupe de vârstă diferite, prezintă în general manifestări diferite:
■ La copii, apare diaree cronică, scăderea poftei de mâncare, scădere în greutate, atrofie musculară şi distensie abdominală.
■ La copiii de vârste mai mari şi la adolescenţi, pe lângă scăderea poftei de mâncare şi încetinirea creşterii, se pot semnala şi tulburări de tranzit, ca de exemplu diaree sau constipaţie şi anemie. Adeseori acestea sunt însoţite de oboseală şi iritabilitate.
■ La adulţi, simptomele obişnuite sunt diareea, scăderea în greutate şi fatigabilitatea (oboseala), precum şi anemia (scăderea hemoglobinei) manifestă clinic. în mod ocazional, medicii dentişti pot suspiciona diagnosticul de boala celiacă după prezenţa defectelor de la nivelul smalţului dentar sau a ulceraţiilor bucale. La unele persoane adulte, simptomele sunt foarte blânde şi uşor de omis.
Multe dintre persoanele cu intoleranţă la gluten prezintă un număr redus de simptome sau sunt complet asimptomatice. Aceasta înseamnă că există multe persoane cu boală celiacă care nu ştiu că suferă de această afecţiune. în aceste cazuri, boia iese la iveală numai cu ocazia diagnosticării unei rude apropiate sau dacă aceste persoane îşi fac analize de sânge pentru alte motive, prin care se evidenţiază însă şi existenta acestei afecţiuni.
Boala celiacă determină un sindrom de malabsorbţie. La copil, acesta generează proporţii corporale specifice, cu atrofierea membrelor şi abdomenul umflat.