>
Denumire comuna
Siofor, Meguan, Metformin, Glucophage, Glucamet
Clasa farmacologică
Medicament antidiabetic oral
Formă de prezentare
Tablete
Eliberare numai pe bază de reţetă
Insulele lui Langerhans din pancreas secretă insulina în circulaţia sanguină. Metformin creşte sensibilitatea ţesuturilor la insulina.
Metformin este un agent hipoglicemiantfoarte cunoscut. Are efect de scădere a nivelului glicemiei şi se administrează pe cale orală. Aparţine categoriei biguanidelor, din care face parte şi buformin (Silubin).
■ Diabetul zaharat non-insulinodependent, mai ales la pacienţii supraponderali. Poate fi utilizată în combinaţie cu derivaţii de sulfonilu-ree (alte medicamente antidiabetîce).
Acţiunea metforminului este destul de complicată:
■ Scade absorbţia de glucoza din intestin;
■ Scade producţia de glucoza din ficat;
■ Stimulează captarea glucozei la nivelul muşchilor scheletici;
■ Creşte sensibilitatea tusulară la insulina, îmbunătăţind astfel eficienţa captării glucozei din sânge, de către celule;
■ Nu stimulează apetitul, evitând creşterea în greutate şi hipoglicemia.
■ Insuficienţa renală, cardiacă sau respiratorie – scade capacitatea de eliminare a met-forminei, ceea ce poate duce la instalarea acidozei lactice.
■ Sarcină – nu se prescrie de obicei; este preferată insulina, care asigură un control superior al glicemiei şi nu traversează bariera placentară.
■ Alăptare – metformin nu este recomandat, deoarece nu se cunosc riscurile administrării.
■ Alcool – poate afecta controlul general al glicemiei.
■ Deficitul de vitamină B12 – utilizarea îndelungată interfera cu absorbţia vitaminei B12.
Frecvente
■ Pierderea poftei de mâncare
■ Greaţă/vărsături. Mai rare
■ Diaree
■ Ameţeli şi confuzie
■ Gust metalic sau neplăcut. Interacţiuni
■ Accentuarea efectelor – când este administrată concomitent cu medicamente beta blocante sau inhibitori de monoaminoxidază (IMAO).
■ Diminuarea efectelor – când este administrată concomitent cu steroizi, estrogeni şi diuretice.
