Sindromul Munchausen0 Comments

Publicat in:
Etichete: boli, injectare adrenalină, munchausen, sindrom Munchausen

Sindromul Munchausen reprezintă o tulburare psihică în care persoana afectată se străduieşte să obţină îngrijiri şi tratamente medicale pentru boli de care nu suferă. Tulburarea se numeşte astfel după numele baronului von Munchausen, un personaj de poveste, celebru prin povestirile exxtraordinare pe care le spunea.

INTERNAREA ÎN SPITAL
Dacă personalul medical nu este familiarizat cu sindromul Munchausen şi nu a mai întâlnit tulburarea vreodată, el poate fi dus în eroare de istoricul bolii şi de simptomatologia convingătoare acuzată de pacient. Persoanele cu sindrom Munchausen se supun deseori la numeroase investigaţii şi proceduri – există persoane cu peste 200 de internări.

Sindromul Munchausen este definit de fabricarea intenţionată a unor simptome sau a unei boli, pentru ca persoana respectivă să poată fi considerată bolnavă. Persoanele cu sindromul Miinchausen se deosebesc de cele cu simptomatologie fictivă, care urmăresc să obţină avantaje financiare, de exemplu să le fie plătit un concediu medical. Mai mult, chiar dacă aceste persoane primesc medicare pentru tratament, ele nu sunt dependente de medicamente şi procurarea acestora nu pare să îi motiveze.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Medicii suspectează faptul că un pacient dificil ar putea avea sindromul Miinchausen, dacă simptomatologia este persistentă şi neobişnuită şi dacă se asociază cu simptome clasice pentru această boală. Totuşi, trebuie luate în consideraţie şi alte afecţiuni, inclusiv bolile reale şi rare. Sindromul Munchausen se poate dezvolta ca urmare a unei boli reale. De exemplu, un pacient ce suferă de diabet îşi poate induce episoade de hipogli-cemie (scăderea nivelului glucozei în sânge), pentru a atrage atenţia, injectându-şi prea multă insulina. Asemenea comportamente fac tratamentul diabetului foarte dificil de gestionat.

TULBURĂRI PSIHICE

Sindromul Munchausen trebuie diferenţiat de alte boli psihice, cum ar fi somatizarea. La fel ca persoanele cu sindrom Munchausen, persoanele cu somatizare nu au nicio afecţiune fizică, dar diferenţa e că ei cred că simptomele lor sunt reale.
Investigaţii
De obicei, când o persoană se prezintă cu o anumită simptomatologie, se fac anumite teste. In absenţa oricărui rezultat pozitiv al acestora, se ridică suspiciunea de sindrom Munchausen.
In aceste cazuri, personalul medical poate cere un examen psihiatric, în timpul evaluării, psihiatrul poate fi capabil să obţină informaţiile necesare stabilirii diagnosticului.
Unele persoane afectate de această tulburare îşi pot injecta singure adrenalină, pentru a determina creşterea tensiunii arteriale. în acest fel, ele obţin atenţia şi îngrijirile medicale pe care ie doresc.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Sindromul Munchausen

Lasă un răspuns

Schimba setarile cookie!