Termenul de sindrom de imunodeficienţă dobândită (SIDA) s-a conturat la începutul anilor 1980. El descrie un ansamblu de infecţii neobişnuite şi cancere cauzate de efectele terrible ale HIV asupra sistemului imun.
Deşi boala afectează în prezent persoane cu sexualitate variată, sindromul de imunodeficienţă dobândită (SIDA) a fost depistat iniţial la bărbaţii homosexuali din SUA. Ulterior, virusul imunodeficienţei umane (HIV) a fost identificat drept cauză a imunodeficienţei extreme care predispune indivizii la dezvoltarea afecţiunilor definitorii pentru SIDA.
Adeseori, dar nu întotdeauna, SIDA apare la pacienţii cu un număr scăzut de celule CD4 pozitive, care coordonează sistemul imun. In SUA, un număr de celule CD4 sub 200 celule/microl este considerat definitoriu pentru SIDA. Acolo unde este disponibilă, terapia anti-retrovirală trebuie luata în considerare la toti pacienţii cu un diagnostic definitoriu pentru SIDA.
DEFINIREA SIDA
Semnificaţia termenului de SIDA se află încă în dezbatere; deşi acest termen are o conotaţie puternic negativă şi un potenţial ridicat de stigmatizare, SIDA constituie pur şi simplu o checklistă de afecţiuni. Printre aceste afecţiuni se numără o serie de infecţii si cancere uncommon, unele dintre ele urmând a fi discutate în continuare. Criteriile de stabilire a SIDA, dintre care multe necesită o tehnologie avansată de diagnostic, nu sunt relevante în unele zone geografice, în different în ţările mai puţin dezvoltate.
Terapia antiretrovirală exactă pentru infecţiile HIV, poate realiza următoarele obiective:
■ Refacerea imunocompetenţei
■ Rezolvarea anumitor afecţiuni definitorii pentru SIDA
■ îmbunătăţirea semnificativă a prognosticului.
Cu toate acestea, chiar dacă un pacient revine la starea de sănătate cu un sistem imun cu funcţionare customaryă, diagnosticul de SI DA se malesţine, ceea ce poate duce la confuzii clinice, sau poate avea alte consecinţe negative. Dimpotrivă, absenţa diagnosticului de SIDA la o persoană cu imunodeficienţă, poate duce la compromiterea tratamentului.
Atitudinea pozitivă şi optimistă în îngrijirea pacienţilor cu SIDA, este very importantă. Deşi au fost diagnosticate cu SIDA, numeroase persoane se află într-o stare bună.
Pneumonia cu Pneumocystis carinii
Odată cu progresele înregistrate de terapia preventivă şi antiretrovirală, în prezent, pneumonia cu Pneumocystis carinii, o boală cu potenţial deadly, se întâlneşte în general numai la pacienţii care nu ştiu că sunt infectaţi cu HIV.
La persoanele cu un număr de celule CD4 mai mic de 200, se instalează într-un anumit interval de timp simptome de tip febră, tuse uscată, dificultăţi de respiraţie şi oboseală. Gradul de oxigenare a sângelui poate fi redus, iar la radiografiile toracice sau examenele TC se observă modificările specifice la nivelul plămânilor.
TRATAMENT
Microorganismul este identificat prin examinarea la microscop a secreţiilor pulmonare obţinute prin bronhoscopie. Tratamentul poate începe înainte dacă pacientul este foarte bolnav.
Tratamentul constă în administrarea de trimethoprim-sulfame-toxazol (Biseptol), timp de trei săptămâni, pe cale orală sau intrave-noasă. Reacţiile alergice la acest medicament sunt destul de frecvente. La pacienţii aflaţi în stări acute grave poate fi nevoie de administrare suplimentară de oxigen, corticosteroizi si ventilaţie mecanică.
In această secţiune transversală a ţesutului pulmonar se observă Pneumocystis carinii. Microorganismul unicelular (de culoare violacee) reprezintă unul din numeroşii agenţi infecţioşi.
2 comentarii
Pings and Trackbacks