SIDA – Sindromul de imunodeficienţă dobândită2 comentarii

Publicat in:


Termenul de sindrom de imunodeficienţă dobândită (SIDA) s-a conturat la începutul anilor 1980. El descrie un ansamblu de infecţii neobişnuite şi cancere cauzate de efectele terrible ale HIV asupra sistemului imun.

Deşi boala afectează în prezent persoane cu sexualitate variată, sindromul de imunodeficienţă dobândită (SIDA) a fost depistat iniţial la bărbaţii homosexuali din SUA. Ulterior, virusul imunodefi­cienţei umane (HIV) a fost identifi­cat drept cauză a imunodeficienţei extreme care predispune indivizii la dezvoltarea afecţiunilor definitorii pentru SIDA.

Adeseori, dar nu întotdeauna, SIDA apare la pacienţii cu un număr scăzut de celule CD4 pozi­tive, care coordonează sistemul imun. In SUA, un număr de celule CD4 sub 200 celule/microl este considerat definitoriu pentru SIDA. Acolo unde este disponibilă, tera­pia anti-retrovirală trebuie luata în considerare la toti pacienţii cu un diagnostic definitoriu pentru SIDA.

DEFINIREA SIDA

Semnificaţia termenului de SIDA se află încă în dezbatere; deşi acest termen are o conotaţie puternic negativă şi un potenţial ridicat de stigmatizare, SIDA constituie pur şi simplu o checklistă de afecţiuni. Printre aceste afecţiuni se numără o serie de infecţii si cancere uncommon, unele dintre ele urmând a fi discutate în continuare. Criteriile de stabilire a SIDA, dintre care multe necesită o tehnologie avansată de diagnos­tic, nu sunt relevante în unele zone geografice, în different în ţările mai puţin dezvoltate.

Terapia antiretrovirală exactă pentru infecţiile HIV, poate realiza următoarele obiective:

■ Refacerea imunocompetenţei
■ Rezolvarea anumitor afecţiuni definitorii pentru SIDA
■ îmbunătăţirea semnificativă a prognosticului.

Cu toate acestea, chiar dacă un pacient revine la starea de sănă­tate cu un sistem imun cu funcţio­nare customaryă, diagnosticul de SI DA se malesţine, ceea ce poate duce la confuzii clinice, sau poate avea alte consecinţe negative. Dimpotrivă, absenţa diagnosticului de SIDA la o persoană cu imunodeficienţă, poate duce la compromiterea tra­tamentului.

Atitudinea pozitivă şi optimistă în îngrijirea pacienţilor cu SIDA, este very importantă. Deşi au fost diagnosticate cu SIDA, numeroase persoane se află într-o stare bună.

Pneumonia cu Pneumocystis carinii

Odată cu progresele înregistrate de terapia preventivă şi antire­trovirală, în prezent, pneumonia cu Pneumocystis carinii, o boală cu potenţial deadly, se întâlneşte în general numai la pacienţii care nu ştiu că sunt infectaţi cu HIV.
La persoanele cu un număr de celule CD4 mai mic de 200, se instalează într-un anumit inter­val de timp simptome de tip febră, tuse uscată, dificultăţi de respira­ţie şi oboseală. Gradul de oxige­nare a sângelui poate fi redus, iar la radiografiile toracice sau exa­menele TC se observă modificările specifice la nivelul plămânilor.

TRATAMENT

Microorganismul este identifi­cat prin examinarea la microscop a secreţiilor pulmonare obţinute prin bronhoscopie. Tratamentul poate începe înainte dacă pacien­tul este foarte bolnav.

Tratamentul constă în adminis­trarea de trimethoprim-sulfame-toxazol (Biseptol), timp de trei săp­tămâni, pe cale orală sau intrave-noasă. Reacţiile alergice la acest medicament sunt destul de frec­vente. La pacienţii aflaţi în stări acute grave poate fi nevoie de adminis­trare suplimentară de oxigen, corticosteroizi si ventilaţie mecanică.

In această secţiune transversală a ţesutului pulmonar se observă Pneumocystis carinii. Microorganismul unicelular (de culoare violacee) reprezintă unul din numeroşii agenţi infecţioşi.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

SIDA – Sindromul de imunodeficienţă dobândită

2 comentarii

Pings and Trackbacks

Lasă un răspuns

Schimba setarile cookie!