Popalnicul iepuresc impreuna cu ruda sa mai rara „crucea voinicului” sau „trei crai” sunt plante care infloresc primavara devreme, inveselind padurile in care apar. Potrivit expertilor, cele doua specii spontane ale genului Hepatica care traiesc la noi, apartin familiei Ranuculaceae.
Popalnicul iepuresc este o planta ierboasa, de pana la 25 cm inaltime, cu multe radacini. Are frunzele pieloase, lucitoare, in forma de trefla. La aceasta planta, florile isi fac aparitia primavara, sunt solitare, destul de mari de culoare albastra sau violet.
Popalnicul iepuresc
Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) este o specie asemanatoare popalnicului iepuresc (Hepatica nobilis), deosebindu-se cel mai mult prin frunzele trilobate.
Expertii spun ca cele doua specii ale genului Hepatica infloresc primavara, in lunile martie-mai. Popalnicul iepuresc salbatic creste in padurile de foioase, avand o frecventa mai mare in zona colinara si submontana.
Crucea voinicului se intalneste numai in muntii Carpati, in paduri si tufarisuri. Fiind o planta endemica si relativ rara, specia este ocrotita de lege. Crucea voinicului are o valoare ecologica deosebita, fiind, prin frumusetea ei, o incantare pentru amatorii de drumetii montane.
Specia Hepatica transsilvanica se cultiva ca specie ornamentala, in spatii deschise, arborescente, in zonele de deal si de munte. Ambele specii de Hepatica au fost luate in cultura, fiind specii ornamentale de exterior, mai ales in masivele arborescente din spatiile verzi din regiunea de campie si de deal (Hepatica nobilis) sau de deal si de munte (Hepatica transsilvanica).
Din punct de vedere al compozitiei, in frunze au fost descoperite substante ca: anemonol, hepatrilobin (glicozid), taninuri, saruri minerale, iar in radacini – saponine.
Popalnicul iepuresc ca planta medicinala
Pentru uz medicinal, se recolteaza doar partile aeriene ale speciei Hepatica nobilis. Este interzisa colectarea, in orice scop, a speciei Hepatica transsilvanica, care este o planta ocrotita de lege.
Popalnicul iepuresc, ca planta medicinala, are o utilizare fitoterapeutica limitata. Potrivit specialistilor in fitoterapie, de la popalnic se foloseste mai mult partea aeriana sub forma de infuzie concentrata, circa 2-3 linguri la 200 ml. de apa, pentru a face gargare in cazul in care suferiti de inflamatii ale mucoasei bucale sau dureri in gat.
In medicina populara se foloseste partea aeriana a plantei, in tratamentul bronsitei cronice, a hematuriei si a bolilor hepatice, mai ales a hepatitei. Aceasta planta contine substante iritante si usor toxice, asa ca astazi nu se mai recomanda utilizarea interna a preparatelor pe baza de popalnic, decat in cantitati mici, in amestecuri si numai sub forma uscata.
Trebuie sa stiti ca aceasta planta, daca este proaspata, este toxica. Popalnicul se poate administra in diferite combinatii, cu alte plante medicinale, ca hepatoprotector si ca antiseptic pulmonar.
Expertii spun ca in cazul in care este administrata ocazional in doze doze mici, sub forma de ceai, planta nu este toxica dar irita usor tubul digestiv, mai ales in stare proaspata.
Intoxicatia cu popalnic se manifesta prin voma, hemoragii digestive, cefalee, colici si aritmii cardiace.
