EPIZIOTOMIE, FORCEPS
Dacă eforturile făcute de mamă pentru aducerea pe lume a copilului sunt insuficiente, este necesar ca travaliul să fie susţinut, ajutat, pentru a preveni eventuale complicaţii.
Când copilul nu reuşeşte să-şi scoată singur capul şi când există riscul de ruptură de perineu, atunci, medicul intervine. Există diverse tehnici care îi pot ajuta şi pe copil, şi pe mamă, aceasta din urmă reuşind, în sfârşit, să nască.
EPIZIOTOMIA
Epiziotomia, practicată automat atunci când medicul a recurs la forceps sau când trebuie să extragă foarte repede un copil care suferă,evită la timp, după unii, eventualele probleme de incontinenţă urinară.
Este o intervenţie chirurgicală aproape nedureroasă, care se practică în timpul fazei de expulzie, în momentul unei împingeri. Epiziotomia ajută copilul să treacă de orificiul vulvar. Intr-adevăr, unii copii prea voluminoşi sau cei care se nasc cu şezutul înainte (în prezentaţie pelviană) ar risca să rupă ţesuturile musculare situate între vagin şi anus.
Intervenţia, făcută la 50% din naşteri, constă în incizarea perineului pentru a evita ca ruptura să coboare până la anus. După o asemenea intervenţie, îngrijirile sunt zilnice. Trebuie să respectaţi o igienă strictă pentru a accelera cicatrizarea, care nu se va încheia complet decât cam la trei săptămâni după naştere.
MIJLOACELE DE EXTRAGERE A COPILULUI
Aţi împins bine şi totuşi copilul dumneavoastră nu iese. Pentru a veni în ajutorul dumneavoastră şi al fătului, medicul va putea să recurgă la diverse instrumente.
Spatulele. Formate din două braţe, ghidează capul copilului în bazin.
