Scurt istoric al aspirinei
Aspirina contine acid salicilic. Inca din anul 500 i.e.n., Hipocrate a incercat sa amelioreze durerea pacientilor sai, recomandandu-le sa mestece scoarta de salcie, care contine acid salicilic.
Aspirina
In 1763, reverendul Stone din Chipping Norton, in Anglia, a demonstrat efectul benefic al scoartei de salcie la bolnavii care sufereau de malarie. Utilizarea acidului salicilic, totusi, nu s-a materializat pana in 1853, cand Von Gerhardt din Bayer a descoperit aspirina, si in 1899, Felix Hoffman, un farmacist din Bayer, a folosit aspirina in tratamentul reumatismului tatalui sau.
Primul studiu clinic asupra efectului aspirinei la pacienti a fost efectuat intre anii 1948 si 1956: un medic generalist, Lawrence Craven, a tratat 1500 de barbati relativ sanatosi, supraponderali, sedentari, intre 40 si 65 de ani. Rezultatul studiului a fost ca o aspirina pe zi a fost suficienta deoarece nici unul din cei 1500 de pacienti ai doctorului Craven nu a avut un infarct pe parcursul celor cinci ani in care a durat tratamentul. Totusi, acest mic studiu nu i-a determinat pe medici sa prescrie aspirina pacientilor pentru problemele cardiace.
Trebuie mentionat si John Vane care a lucrat in Anglia in 1971. Doctorul Vane a aratat ca aspirina blocheaza actiunea unor substante speciale din organism numite prostaglandine. Aceasta actiune a aspirinei impiedica aglutinarea trombocitelor si, deci, producerea cheagurilor de sange. In consecinta, aspirina este considerata ca fiind un slab „fluidizant” al sangelui.
In 1988, al doilea studiu international privind supravietuirea dupa infarct (ISIS-2), un studiu realizat in Marea Britanie, a confirmat o importanta crestere a supravietuirii la un mare grup de pacienti care au primit 160 mg de aspirina simpla in primele 6 ore de la instalarea unei dureri de piept cauzatoare de infarct. In acest studiu, aspirina a crescut mult efectele salvatoare ale streptokinazei, un medicament folosit pentru dizolvarea cheagurilor formate imediat dupa infarctul miocardic.
In sfarsit, in 1988, un studiu pe 22.071 medici barbati cu varsta cuprinsa intre 40 si 80 de ani care au primit 325 mg de aspirina in zile alternative (o zi da, o zi nu) timp de cinci ani a demonstrat ca folosirea aspirinei poate determina o reducere cu 44% a infarctelor miocardice fatale si nonfatale.
Aspirina – Recomandari
– Ca o masura salvatoare atunci cand este luata in primele ore ale unei dureri de piept sau ale altor simptome rezultate din dezvoltarea unui infarct.
Doza: o tableta de 325 mg de aspirina simpla, mestecata si apoi inghitita.
– Angina instabila (dureri de piept severe care apar repetat): pentru prevenirea infarctului sau a mortii. Doza: 325 mg de aspirina tamponata zilnic.
– Dupa un infarct, pentru a preveni alte infarcte sau moartea.
Doza: intre 160 si 325 mg de aspirina tamponata zilnic.
– Dupa o interventie chirurgicala de bypass coronarian, pentru preveni blocarea grefei.
O doza de 325 mg zilnic este utila pentru primii cativa ani.
– Barbatii peste 45 de ani sau femeile peste 60 de ani cu factori de risc antecedente familiale de infarct inainte de 60 de ani, nivele inalte ale colesterolului, sau LDL-colesterol peste 160 mg (4 mmol), hipertensiune usoara sau diabet.
Doza: 80 mg zilnic. Bayer produce o aspirina tamponata de 81 mg care este ideala, deoarece o doza mai mare are un risc de aparitie a sangerarii la nivelul stomacului prin folosirea indelun gata.
– Pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
Multi indivizi din intreaga lume, care se afla printre categoriile enumerate, nu sunt tratati cu aspirina de catre medicii lor. Este remarcabil ca dupa multi ani de cercetari si dupa cheltuirea mai multor miliarde de dolari, doar patru din cele peste 100 de medicamente administrate oral pentru tratarea bolilor cardiace au condus la prelungirea vietii. Aceste substante sunt aspirina, beta-blocantele, inhibitorii enzimei de conversie si medicamentele care scad nivelul colesterolului, statinele.
O doza de aspirina tamponata, cuprinsa intre 81 si 325 mg, luata seara la culcare este o protectie buna pentru cei considerati in situatie de risc.
