Terapia cu venin de albine – Informatii generale
Venin de albine
Terapia cu venin de albine este ramura apiterapiei care se se foloseste de veninul albinelor pentru tratarea problemelor de sanatate. Apiterapia, in general, este definita ca utilizarea produsele apicole (mierea de albine, polenul, propolisul, laptisorul de matca, ceara si veninul de albine) pentru tratamente, atat ca atare cat si continute in diferite produse famaceutice si remedii naturiste.
Ce este veninul de albine
Veninul este secretat de albine iar prin intermediul acelor, ca instrumente de aparare, este folosit pentru protejarea albinelor sau a coloniilor din care fac parte – stupi sau roiuri.
Ce afectiuni trateaza veninul de albine
Produsele apicole in general s-au folosit din cele mai vechi timpuri pentru tratarea unei game extinse de afectiuni iar terapia cu venin s-a adresat, in mod special, cazurilor de artrita, reumatism, problemelor dermatologice si, mai recent, a sindromului de oboseala cronica sau sclerozei multiple.
Ce contine si cum activeaza veninul de albine
Veninul de albine este o sursa bogata de enzime, peptide si aminoacizi, acumuland nu mai putin de 18 componente active, cu efect terapeutic demonstrat. Mecanismul prin care veninul activeaza este, inca, subiect de studiu pentru comunitatea stiintifica dar specialistii considera ca acesta poate actiona asupra sistemului imunitar, in speta asupra intensificarii secretiei de cortizol.
Ce presupune tratamentul cu venin de albine
In mod traditional, veninul de albine se administreaza prin stimularea albinelor sa intepe zonele afectate, punctele de preso- sau acupunctura. In afara de administrarea directa a intepaturilor, injectarea unei dilutii de venin este considerata si ea o metoda de tratament.
Functie de natura afectiunii tratate, veninul standardizat se poate folosi in unguente, cataplasme, creme sau sub forma de injectii. Veninul este mai eficient cand se aplica direct sau se recolteaza spre sfarsitul primaverii sau inceputul toamnei, perioada in care albinele beneficiaza de resurse mai bogate de polen.
Solutia injectabila de polen se prepara din venin pur (Apis Venenum Purum) si se prezinta ca remediu homeopatic. Aceasta se administreaza intradermic (intre straturile de piele) sau subcutanat (sub piele) pentru a stimula aparitia efectului unei intepaturi de albina.
In cabinetele specializate, solutia de venin se poate administra prin electroforeza sau ultrasonoforeza, metode aplicate in mod special in China.
Aspecte practice de retinut despre terapia cu venin de albine
Tratamentele cu venin de albine sunt practicate de terapeuti sau uneori chiar de apicultori.
Este contraindicata practicarea acestei metode de tratament fara o determinare prealabila a faptului daca pacientul este sau nu alergic la venin!
Alergia se verifica prin aplicarea intradermic a unei cantitati mici de venin. Daca intr-o anumita perioada de timp nu se dezvolta nicio reactie, se poate incepe aplicarea regulata, conform protocolului specific pentru fiecare afectiune.
Durata terapiei este determinata de natura si severitatea afectiunii pentru tratarea careia se intentioneaza aplicarea acesteia.
Exista si un anumit grad de discomfort asociat terapiei cu venin de albine, reprezentat prin durere locala, mancarime, umflaturi, inflamare si inrosire.
Majoritatea acestor efecte sunt de dorit, avand in vedere ca indica raspunsul organismului la terapie. De fapt, se considera ca efectul terapiei cu venin este cu atat mai pozitiv, cu cat reactia este mai intensa; desigur, fara sa fie vorba de o reactie anafilactica, aceasta fiind foarte periculoasa si intalnita in anumite cazuri ca urmare a intrarii in contact cu veninul de albine.
In prezent, se cunoaste o vasta literatura cu privire la terapia cu venin de albine. Exista prescriptii specifice care trebuie urmate iar informarea permanenta, cat mai atenta, in domeniu este extrem de importanta atat pentru terapeut cat si pentru pacient, rezultatele obtinute fiind expresia cunostintelor si experientei celor implicati in aplicarea terapiei cu venin.
Terapia cu venin de albine este o forma alternativa de tratament practicata de terapeuti experimentati. S-a dovedit a fi sigura si utila, mai ales in cazurile in care pacientii nu au raspuns pozitiv la alte forme de tratament.
