Accidente si incidente in histerosalpingografie
Histerosalpingografie
Accidente de ordin mecanic in histerosalpingografie
Accidente tardive infectioase in histerosalpingografie
Accidentele toxice in histerosalpingografie
Accidentele care survin in executarea histerosalpingografiei (HSG) sunt tot mai rare, datorita respectarii indicatiilor si contraindicatiilor si perfectionarii substantelor de contrast. Printre accidentele cel mai frecvent intalnite in histerosalpingografie mentionam cele de ordin mecanic.
Accidente de ordin mecanic
a. Refluxul vascular sau flebografia, care consta in patrunderea substantei de contrast in reteaua capilara si venoasa a uterului, fenomen ce se datoreaza a doi factori:
– o mucoasa endouterina alterata, fragila, hiperemiata, asa cum se intalneste in congestiile uterine, fibrom, sarcom sau imediat dupa menstruatie sau chiuretaj;
– unei injectari sub presiune mare a substantei de contrast, depasind presiunea de 100 mm Hg. Acest fapt se produce cand se introduce o cantitate mare de substanta intr-o cavitate uterina redusa de volum (hipoplazie uterina cu obstructie tubara bilaterala, sinechii uterine mai mult sau mai putin intinse).
Aspectul radiologic este variat. In cazul in care se injecteaza o vena de calibru mai mare, apar niste benzi radioopace care pleaca de la coarnele uterine si se indreapta catre coloana vertebrala. Alteori, cand este vorba numai de opacifierea reteleu capilare, apare o perdea fina radioopaca in jurul cavitatii uterine, care deseori se termina intr-un vas central de calibru mai mare. Particularitatea
acestor imagini radiologice consta in faptul ca dispar in cateva minute, fapt care le diferentiaza de refluxul limfatic ce persista si la 24 de ore de la injectare. Injectia intravasculara este destul de bine suportata de organism.
b. Embolia pulmonara – uneori apar cateva pusee de tuse, o sputa hemoptoica, junghi, dispnee, semne ale unei mici embolii pulmonare. Evolutia spre exitus este rara, dar posibila. Pentru a evita acest accident grav, este necesar ca presiunea de injectare sa nu fie crescuta, iar HSG sa nu se faca in timpul sau imediat dupa menstruatie, chiuretaj sau hemoragii uterine.
c. Refluxul limfatic (limfaticografia), adica patrunderea substantei de contrast in vasele utero – tubare si ale ligamentului lat este un accident mai rar intalnit si nu prezinta un pericol real. Impregnarea limfatico – uterina cu substanta de contrast apare radiologic sub forma unei retele groase, sterse, care persista 1 – 2 zile; ulterior, substanta de contrast este deviata catre gangflionii
pelvieni, care devin vizibili radiologic si opacifierea lor persista 1 – 2 luni, dupa care se opacifiaza si ganglionii hipogastrici. Acest accident are loc, mai frecvent, in segmentul cervico – istmic si dedubleaza conturul uterin, mergand paralel cu acesta pe ambele parti, la o distanta de 1 – 3 milimetri.
d. Ruptura trompei se produse cand peretele ei este alterat, iar presiunea de injectare este foarte mare.
e. Perforatia peretelui uterin se intalneste extrem de rar si se produce fie in momentul histerometriei, fie in urma unei presiuni de injectare excesive, in cazul uterelor inflamate.
Accidente tardive infectioase
Pot apare dupa histerosalpingografie (HSG) sub forma unui puseu de salpingita acuta, care poate merge, foarte rar, pana la pelviperitonita.
Aceste procese inflamatorii pot fi declansate de:
– germenii introdusi din exterior prin folosirea unui instrumentar si aparat insuficient sterilizat;
– germenii patrunsi in trompe si peritoneu din focarele infectioase existente in colul uterin;
– germenii ce se gasesc in focarele cronice la nivelul trompelor, care se reactiveaza in urma manevrelor histero – salpingografice;
– substanta de contrast, retinuta intr-un hidrosalpinx, produce in 5% din cazuri o reactie inflamatorie puternica, care se transforma intr-un piosalpinx. In hidrosalpinxul “cu supapa” substanta de contrast infectata poate trece in cavitatea peritoneala, dand nastere la o pelviperitonita.
Accidentele toxice
Sunt foarte rar intalnite.
Lipiodolul poate produce astfel de accidente numai cand este alterat, datorita oxidarii, prin expunere prelungita la aer. Fenomenele de iodism sunt extrem de rare in cazul folosirii lipiodolului, datorita resorbtiei foarte lente a acestuia. In cazul folositrii substantelor hidrosolubile, accidentul cel mai de temut este tocmai fenomenul de iodism, datorita resorbtiei rapide a acestuia. Iodaleriga poate produce o serie intreaga de simptome, care se instaleaza imediat dupa administrarea substantelor hidrosolubile:
– accelerarea pulsului si scaderea presiunii sangvine;
– senzatie de sufocare, lacrimare, tuse cu expectoratie mucoasa;
– gust metalic, varsaturi;
– prurit si eritem generalizat.
Pentru a evita asemenea accidente, bolnavele vor fi testate la iod prin administrarea intravenoasa a unui cm3 de substanta hidrosolubila cu 1 – 2 ore inainte de examen. Daca se observa aparitia fenomenului de iodism, se contraindica efectuarea examenului HSG cu substante hidrosolubile.
