Odată absorbit în fluxul sanguin, alcoolul are un efect imediat asupra sistemului nervos central. Acesta se manifestă prin simptomatologia caracteristică beţiei. In general, alcoolul ajunge în fluxul sanguin la cinci minute după ingestie.
AFECTAREA JUDECĂŢII
Efectul cel mai rapid al alcoolului este acela că cei ce îl beau devin mai relaxaţi şi mai sociabili.
După o singură unitate de alcool, activitatea creierului este încetinită, având ca rezultat o afectare a raţionamentelor şi o încetinire a reacţiilor.
PIERDEREA COORDONĂRII
Coordonarea musculară se reduce semnificativ pe măsură ce centrii responsabili cu controlul acesteia sunt intoxicaţi cu alcool. Aceasta poate duce la pierderea îndemânării, senzaţie de ameţeală şi vorbire împiedicată.
Pe măsură ce nivelul alcoolului din sânge creşte, centrii durerii din creier sunt amorţiţi şi corpul se desensibilizează. Dacă individul continuă să consume alcool, poate fi afectată vederea, care devine tulbure, pe măsură ce este afectat centrul vizual.
STAREA DE EBRIETATE
Se spune despre o persoană că este „beată”, sau în stare de ebrietate, atunci când nu mai are control asupra faptelor sale. Dacă a consumat o cantitate suficientă de alcool, persoana poate să cadă într-un somn adânc sau chiar să îşi piardă cunoştinţa. Cantităţile foarte mari de alcool anesteziază efectiv anumiţi centri din creier, determinând oprirea respiraţiei sau a bătăilor inimii, ceea ce duce la deces.
PIERDEREA MEMORIEI
Cantităţile excesive de alcool pot afecta memoria pe termen scurt şi astfel acţiunile din timpul stării de beţie nu mai sunt rememorate a doua zi. Dacă organismul este expus la un consum excesiv de alcool, pe perioade prelungite de timp, efectele pol fi extrem de grave. Dintre acestea sunt de menţionat:
■ Leziunile tisulare – alcoolul este o substanţă iritantă, în special în formele mai pure şi provoacă leziuni tisulare la nivelul cavităţii bucale, faringelui, esofagului şi stomacului, determinând creşterea susceptibilităţii la cancer.
■ Pierderea poftei de mâncare – cantităţi mari de alcool afectează stomacul şi pofta de mâncare; de aceea marii băutori neglijează regimul lor alimentar. Alcoolul are calorii, dar nu conţine substanţe nutritive şi vitamine.
■ Leziuni hepatice – cantităţile excesive de alcool lezează ficatul, determinând micşorarea lui în dimensiuni, precum şi scăderea funcţiei hepatice (ciroză). In cele din urmă, ficatul nu îşi va mai putea îndeplini rolul în detoxifiere.
■ Leziuni cerebrale – datorită faptului că alcoolul distruge neuronii, consumul prelungii de alcool duce la scăderea capacităţii mentale, mergând până la demenţă. La concentraţii mici ale alcoolului apare o stimulare iniţială a creierului, dar pe măsură ce concentraţia creşte, se instalează efectul inhibitor.
■ Creşterea în greutate – alcoolul este bogat în calorii, făcând ca marii consumatori să devină obezi şi buhăiţi, ceea ce duce la solicitarea excesivă a inimii. Acest fapt va produce un efect de congestionare şi o stare falsă de căldură. Capilarele pielii se rup, în cele din urmă, dând pielii un aspect permanent rumen şi inestetic.
■ Accidentările letale – accidentările letale sunt mai frecvente la marii băutori. Alcoolicii au de şapte ori mai multe şanse să fie victimele unui accident grav, decât cei care nu sunt alcoolici.
