Terapia intensivă în pediatrie se adresează specific tratamentului copiilor aflaţi în stare critică. Medicii şi asistenţii medicali implicaţi au pregătire specifică, pentru a face faţă nevoilor copiilor şi celor ale părinţilor.
O unitate de terapie intensivă pediatrică este o secţie specială, care preia îngrijirea copiilor aflaţi în stare critică, care au unul sau mai multe organe cu funcţii insuficiente. Rata mortalităţii acestor pacienţi a scăzut pe măsură ce serviciile medicale s-au dezvoltat.
Până nu demult, în multe ţări, mare parte din îngrijirile medicale de terapie intensivă erau asigurate în spitale fără specific pediatric în terapie intensivă. Recunoaşterea faptului că un copil nu este doar „un adult la scară mai mică” a dus la dezvoltarea unităţilor de terapie intensivă cu specific pediatric.
Aceste unităţi asigură şi transportul pe cale aeriană, de la unităţile medicale mai mari, către spitale mai mici, a personalului medical, pentru a prelua şi stabiliza pacienţii înainte de a-i transfera către unitatea de terapie intensivă pediatrică, într-o ambulanţă specială.
In unitatea de terapie intensivă pediatrică, echipamentul specializat, cum ar fi ventilatoarele, asigură susţinerea funcţiilor vitale la copiii aflaţi în stare critică. Frecvenţa cardiacă şi ritmul respirator sunt monitorizate permanent.
Tipul de îngrijiri în unitatea de terapie intensivă pediatrică
In unitatea de terapie intensivă pediatrică se administrează diferite tratamente copiilor bolnavi: Ventilaţia.
Ventilaţia este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care copiii se află în unitate şi ea este necesară datorită potenţialului de insuficienţă respiratorie. Aceasta se poate datora unei infecţii respiratorii, cum arfi bronşiolita, care apare în special la bebeluşi şi la copiii născuţi prematur. Afectarea funcţiei respiratorii poate avea loc şi în contextul unei insuficienţe multiple de organe.
Administrarea de medicamente pentru susţinerea funcţiei cardiace si a tensiunii arteriale.
Hipotensiunea arterială este o problemă obişnuită la copiii bolnavi aflaţi în stare critică. Acest lucru poate fi datorat acţiunii toxinelor asupra inimii, reducându-i acesteia capacitatea dea pompa sângele, sau substanţelor din sânge, care duc la relaxarea vaselor de sânge.
Anumite medicamente cresc tensiunea sanguină, ritmul bătăilor inimii şi forţa de contracţie a miocardului.
Nutriţia
Acesta este un aspect vital în îngrijirea copilului bolnav, deoarece nevoile de energie sunt crescute şi pacientul nu se poate alimenta normal. Nutriţia este asigurată pe cale intravenoasă sau printr-un tub introdusîn stomac (gastrotomie).
Tratamentul rinichilor
Rinichii intră în insuficienţă ca urmare a unei proaste circulaţii a sângelui. Din fericire ei sunt capabili să îşi revină după o oprire temporară a funcţiei lor. Acţiunea rinichilor ca filtre ale toxinelor poate fi înlocuită de filtrare sau dializă. Sângele copilului este extras printr-o canulă largă şi este trecut printr-o maşină ce extrage excesul de lichid şi toxinele.
Antibioticele
La toţi pacienţii cu stare septică (infecţie bacteriană), ca diagnostic primar, antibioticele acoperă nevoia de a combatere a microorganismelor existente în corpul uman. La majoritatea pacienţilor din secţia de terapie intensivă, infecţia este un aspect important, ce trebuie luat în consideraţie, îngrijirea tegumentelor.
Pacienţii cu arsuri pun mari probleme specialiştilor din unitatea de terapie intensivă, deoarece ei îşi pierd capacitatea de protecţie, odată cu pierderea lichidelor şi producerea de infecţii, cu germenii prezenţi în mod obişnuit la nivelul pielii. In toate unităţile de terapie intensivă pediatrică trebuie avută în vedere protejarea pielii de leziunile ce s-ar putea produce prin presiune sau alte traumatisme.
Copiilor cu insuficienţă renală ar trebui să le fie monitorizată circulaţia şi echilibrul lichidelor din organism. Dializa este folosită pentru a înlocui funcţia rinichilor.
