Adolescenta
Adolescenta
Este o etapa a vietii care se situeaza intre copilarie si varsta adulta (de la 12-13 la 18-25 de ani).
La fete, adolescenta intervine mai devreme (11-13 ani) decat la baieti (13-15 ani).
Adolescenta se caracterizeaza printr-o importanta crestere si transformare corporala si psihica.
Dezvoltarea fizica a adolescentului
Cresterea si maturizarea sunt majore in adolescenta, fiind dictate de factorii de mediu si de factorii genetici. Odata cu incetarea schimbarilor din perioada pubertatii, in jurul varstei de 15 ani activitatea glandei tiroide si a glandei hipofize este maxima (aceste glande asigura maturizarea fizica si sexuala).
Activitatea glandelor sexuale se intensifica intre 17 si 18 ani la baieti si intre 15 si 16 ani la fete. In aceasta perioada inima si capacitatea plamanilor se dubleaza, respiratia abdominala specifica perioadei copilariei fiind inlocuita de cea toracica.
Maturizarea oaselor se realizeaza dupa elongatie, fapt ce il face pe adolescent vulnerabil la fracturi, in special in cazul tinerilor care practica sporturi violente.
Necesitatea somnului este mai mare in adolescenta decat in orice alta perioada – cel putin 9 ore, oboseala avand consecinte negative in planul performantei scolare, functiilor cognitive si a starii psihice.
Inaltimea definitiva este stabilita in jurul varstei de 16 ani la fete si 17 ani la baieti. Pentru fetele care nu au avut inca prima menstruatie, aceasta ar trebui sa apara cel tarziu la 15 – 16 ani. Pana la 18 ani, sanii fetelor si organele sexuale externe masculine au ajuns la dimensiunile finale. In perioada adolescentei baietii continua sa castige masa musculara si forta fizica, iar fetele acumuleaza tesut adipos in zona coapselor, abdomenului si a sanilor.
Schimbarile fizice sunt minime in perioada de dupa 18 pana la 25 ani – maturizarea si transformarile fizice si sexuale sunt complete la majoritatea tinerilor, insa cresterea continua lent pana in jurul varstei de 25 de ani. La baieti creste pilozitatea faciala si pe piept, totodata evidentiindu-se indicii de calvitie – in cazul existentei unei predispozitii genetice. Greutatea corporala creste, atat pentru fete cat si pentru baieti, in special daca intervine sedentarismul.
Dupa varsta de 18 ani organismul tanarului este mai fragil, motiv pentru care devine vulnerabil la dezvoltarea unor afectiuni. Odata cu incheierea maturizarii sexuale, tanarul isi stabileste definitiv orientarea sexuala, incepe sa stabileasca relatii intime si experimenteaza sexualitatea mai intens, acestea avand acum legatura cu asumarea responsabilitatii si cu planificarea viitorului.
Dezvoltarea psihosociala a adolescentului
Adolescenta poate fi considerata o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia, identitatea si adaptarea sexuala. Adolescentul simte nevoia de a evada din Eul sau, de a-si largi interesele dincolo de cercul familial. Identificarii cu parintii i se suprapune identificarea cu insusi grupul de varsta, cu eroul colectiv.
Tanarul se exprima prin afirmatii sau negatii taioase, fara a-i pasa de contradictii si este in cautare de dezbateri. Contrar aparentelor, adolescentul este necrutator cu el insusi. In fata corpului sau, a capacitatilor sale de seductie, el poate trai un sentiment de nesiguranta, chiar de rusine. De aceea, adultul nu trebuie sa-i destabilizeze prin ironie sau jena, in ceea ce priveste problemele pubertatii sale (primul ciclu, acneea, particularitatile formelor corporale). Adolescentul depinde de o cooperare si de un dialog sincer cu adultul pentru a aborda probleme cum ar fi:
– contraceptia (50% dintre adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani; intre 7 si 10% din intreruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe minore)
– prevenirea delincventei, a toxicomaniei, a imbolnavirii de SIDA.
Tulburarile adolescentei
– Tulburarile fizice care trebuie depistate cu prioritate privesc locomotia (scolioza), dintii (carii, dentitia de minte) si pielea (acneea). De asemenea, trebuie supravegheate functiile: vizuala si auditiva. Examenul ginecologic, atunci cand se dovedeste necesar, trebuie sa fie explicat clar unei tinere fete.
– Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un surmenaj, de o lipsa de somn, dar si de o infectie necunoscuta (primo-infectia tuberculoasa, o parazitoza).
– Tulburarile de comportament sunt, de asemenea, variate dar – in general – benigne, desi ele supara anturajul.
„Criza de originalitate juvenila” trebuie sa ingrijoreze mai mult prin absenta ei decat prin excesele ei. Retragerea in sine, persistenta unui comportament copilaresc, mai ales daca sunt insotite de un regres la invatatura si de o disparitie a oricarei placeri ar trebui in aceeasi masura sa alerteze parintii. Astfel de semne preced sau insotesc adesea o depresie, chiar o psihoza.
Toxicomania, delincventa, anorexia, bulimia, sinuciderea constituie alte riscuri preocupante.
Uscarea gurii, nevoia continua de a bea, o roseata conjunctivala pot trada un consum de droguri. O fuga de acasa nu trebuie niciodata nici dramatizata, nici banalizata.
In toate cazurile, prognoza depinde de calitatea si soliditatea exemplelor parentale, care-l ajuta pe adolescent sa-si restabileasca constiinta propriei valori, sa se iubeasca pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele.
