In ţările industrializate, accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces. In mod eronat, se crede că atacul cerebral apare la vârste înaintate.
Atac cerebral – hipertensiunea arteriala
Eronat, se crede că atacul cerebral apare la vârste înaintate. In ultimii ani însă, el nu mai este o raritate printre persoanele tinere, iar aceasta din cauză că factorii de risc apar de la vârste tot mai mici. Este vorba în primul rând despre hipertensiunea arterială, cea mai importantă cauză a accidentelor vasculare cerebrale, iar apoi despre dislipidemie (cantitate crescută de grăsimi în sânge) şi despre nivelul crescut al colesterolului.
Acestea din urmă duc la formarea unor depozite de grăsimi pe pereţii arterelor (plăci de aterom), care favorizează formarea de cheaguri ce blochează circulaţia .sângelui la nivel cerebral. Cheagurile se pot forma şi ca urmare a unor infecţii cardiace, cum ar fi endocardita, a unor tulburări de coagulare, a aritmiilor cardiace sau a fibrilaţiei atriale.
Accidentele vasculare cerebrale cauzate de un cheag de sânge se numesc ischemice, iar cele provocate de tensiunea arterială crescută care nu a fost ţinută sub control poartă numele de hemoragice, în cazuri mai rare, cele hemoragice pol avea la origine o tulburare de coagulare a sângelui, precum hemofilia, un traumatism la nivelul capului sau gâtului ori o inflamaţie a vaselor sangvine.
Accidentele cerebrale hemoragice au un risc mai mare de deces, dar, din fericire, sunt mult mai puţin frecvente decât cele ischemice.
Simptomele instalate brusc sunt alarmante
Cele mai frecvente manifestări ale accidentului vascular cerebral sunt amorţeala sau paralizia feţei, unui braţ sau unui picior, de obicei pe o parte a corpului, vederea neclară sau dublă (uneori chiar pierderea totală a vederii), tulburările de vorbire şi de deglutiţie, starea de confuzie, ameţeala, pierderea echilibrului şi coordonării, greaţa sau vărsăturile şi senzaţia de „înţepenire” a gâtului.