Dictionar medical

Radius


<strong>Os</strong> care constituie, impreuna cu cubitusul, scheletul antebratului. Radiusul este
situat in partea externa a antebratului, in prelungirea policelui. Acesta este
un os lung de forma usor spiralata, ceea ce permite rotatia sa in jurul cubitusului
in cursul miscarilor de pronatie – supinatie (care permit orientarea palmei in
sus sau in jos, in fata sau in spate, in interior sau in exterior). Extremitatea
inferioara a radiusului se articuleaza cu cubitusul si cu carpul. Extremitatea
sa superioara schiteaza un mic cap articulat cu humerusul si cubitusul.
<p><strong>Patologie</strong> <br>
– In afara bolilor osoase (tumori si infectii), radiusul este de
cele mai multe ori sediul fracturilor; de fapt, in cazul caderii pe incheietura
mainii sau pe palma, radiusul este cel care suporta cea mai mare parte a socului: <br>
– fracturile in &quot;lemn verde&quot;, specifice copilului, nu afecteaza radiusul
in totalitatea diametrului sau. tratamentul lor este ortopedic: imobilizarea
gipsata timp de 3 saptamani pana la 3 luni, dupa varsta copilului. <br>
– fracturile diafizei radiale (partea mediana a radiusului) pot fi izolate
sau asociate unei fracturi a cubitusului. Deplasarea osoasa este adesea importanta,
facand necesara o fixare chirurgicala a fragmentelor osoase prin osteosinteza
(cu ajutorul unei placi cu suruburi, de exemplu). <br>
– fracturile extremitatii inferioare a radiusului sunt mai frecvente la subiectul
varstnic (fractura lui Pouteau-Colles) fiind favorizate de osteoporoza (rarefierea
osoasa). tratamentul lor este de cele mai multe ori ortopedic (gips). <br>
– fracturile extremitatii superioare a radiusului, frecvente la sportivi, ating
de cele mai multe ori cupula radiusului (articulatia cu humerusul); tratamentul
este, in general, ortopedic (gips imobilizator, timpul cel mai scurt posibil
– intre 8 si 15 zile maximum, cotul in unghi drept), dar, daca este spart capul
radiusului in mai multe fragmente sau in caz de deplasare mare, poate fi necesara
o intervenpe chirurgicala. <br>
– fracturile In &quot;turtita de unt&quot; sunt specifice copilului, sunt caracterizate
printr-o simpla tasare a osului fara deplasare. Ele pot atinge cartilagiile
de conjugare (zonele situate la extremitatile osului, permitand cresterea sa
in lungime). tratamentul lor este ortopedic: imobilizarea gipsata pe o durata
de 3 saptamani pana la 3 luni, dupa varsta copilului.</p>