Atunci cand gura este deschisă, capul mandibulei şi discul cartilaginos de pe el, se vor mişca înainte şi în afara suprafeţei scobite a articulaţiei, spre un micut tubercul, situat anterior. Mişcarea înainte poate fi văzută uşor şi simţită chiar înaintea urechii, la exterior.
Când se deschie, mandibula alunecă in faţă, catre un tubercul şi poate fi simţită ca o umflătură in faţa urechii.
Dacă această mişcare este prea amplă, ca într-un căscat larg sau într-un acces puternic de râs, mandibula poate aluneca în faţa tuberculului şi devine prinsă sub osul zigomatic. Asta face ca gura să rămână deschisă, blocajul necesitând tratament medical.
Acelaşi lucru se poate întâmpla în cazul unei lovituri din lateral aplicate asupra mandibulei şi de aceea boxerii sunt învăţaţi să ţină gura închisă şi dinţii bine strânşi pe o aparătoare de plastic.
Deblocarea mandibulei şi închiderea gurii implică împingerea mandibulei în jos, împotriva muşchilor temporal, maseter şi pterigoid medial, care trag de mandibulă. Această acţiune împinge capul mandibulei peste tubercul şi capetele articulare se repun la loc.
In aplicarea manevrei, nu se apasă în jos pe dinţi, cu policele. Forţa de apăsare se va aplica pe mandibulă sub linia dinţilor. Aceasta previne muşcarea degetelor medicului când mandibula sare la loc în articulaţie.