Dictionar medical

Radiopelvimetrie


<strong>Metoda radiologica</strong> ce permite masurarea dimensiunilor bazinului la femeia gravida.
<p><strong>Indicatii</strong> – Radiopelvimetria este indicata atunci cand exista indoieli in
ce priveste dimensiunile pelvisului (bazinului), care trebuie sa fie suficient
de mare pentru a permite trecerea copilului in timpul nasterii, sau cand se
suspecteaza o anomalie osoasa (anomalie a coloanei vertebrale, luxatia soldului,
antecedent de fractura a bazinului). Ea mai este practicata atunci cand copilul
se prezinta cu sezutul sau cand femeia gravida a suferit deja o cezariana in
cursul unei sarcini precedente. Radiopelvimetria permite sa se stabileasca
daca nasterea asteptata se va putea face fara riscuri pe cai naturale sau daca
trebuie sa fie prevazuta o cezariana.</p>
<p><strong>Tehnica si desfasurare</strong> – Acest examen utilizeaza radiatii X si se practica
fie in modalitatea de radiologie conventionala, fie cu ajutorul unui scaner
cu radiatii X. In radiologia conventionala, examenul se realizeaza cat mai
tarziu posibil, in luna a 5-a sau a 9-a de sarcina, fara pregatire. Examenul
dureaza zece minute. Vezica trebuie sa fie goala. <br>
Pentru a evita o iradiere mai mare a fatului, radiologul limiteaza numarul
cliseelor la trei, intr-o pozitie semisezanda, un altul in picioare si perfect
din profil, ultimul in pozitie culcata si localizat pe spinele sciatice, urmarind
sa se focalizeze la maximum radiatiile X pe acestea din urma. <br>
<br>
In cazul tomodensitometriei (scaner, cu radiatii X), pacienta este alungita
pe spate, cu bratele in spatele capului. Sunt realizate doua clisee (fata si
profil) dupa o tehnica de numerizatie si completate cu una sau doua sectiuni
scanografice efectuate in planul axial. Masuratorile reale se efectueaza direct
pe ecranul de comanda al scanerului.</p>