In intreaga lume, de ceva timp este la moda regimul alimentar denumit dieta paleolitica. Adeptii acestui tip de dieta apreciaza ca este necesar sa mancam natural si sa renuntam la lactate, cereale, legume, cartofi sau ulei procesat si la orice alte produse alimentare care au aparut dupa ce s-au pus bazele agriculturii.
Dieta paleolitica
In anul 1985, Boyd Eaton, radiolog si antropolog american, a publicat un material in revista „New England Journal of Medicine”, in 1985. Astfel, de la acel moment, publicatiile stiintifice si de popularizare a stiintei consacra destul de multe articole modului in care se hraneau oamenii cavernelor, potrivit LePoint.fr.
Aceasta dieta este prezentata ca sanatoasa, mai ales ca alimentele erau consumate in general crude.
Date interesante despre alimentatia din era preistorica
Intr-o editie recenta a „Nutrinews sante”, o publicatie a Centrului francez de Cercetari si de Informatii Nutritionale (CERIN) destinata presei, Jean-Denis Vigne, arheolog si biolog, director de cercetari la Centrul National de Cercetare Stiintifica (CNRS), ne aminteste datele cunoscute despre alimentatia numita preistorica.
Metodele de cercetare mai vechi se bazau pe resturile alimentare conservate in siturile arheologice, cum ar fi urmele unor plante carbonizate si fragmente de oase de animale.
Jean-Denis Vigne arata faptul ca dovezile alimentatiei vegetale sunt in general mai slab reprezentate, fara a putea sti daca aceasta se datoreaza unui consum mai redus ori faptului ca deseurile vegetale se descompun mai rapid.
Potrivit afirmatiilor expertului francez, metodele mai recente dau o idee mai buna privind originea vegetala sau animala a hranei. Iar analiza uzurii dentare completeaza informatiile obtinute de experti.
Omul este omnivor?
Prin intermediul acestor metode moderne, cercetatorii pot afirma ca obiceiurile alimentare preistorice variau mult in functie de populatie.
De exemplu, Neanderthalienii nu mancau la fel ca Homo sapiens, iar in functie de regiune in diferite zone, precum ar fi cea a Orientului Mijlociu, consumul de leguminoase, cereale si fructe era important, in timp ce in Europa continentala unele regimuri puteau contine peste 80 % carne.
„Noi suntem departe de cele 30 % preconizate de sustinatorii regimului preistoric”, observa Jean-Denis Vigne.
Expertul mai aminteste ca si clima joaca de asemenea un rol important. La sfarsitul erei glaciatiunilor in cadrul carora oamenii s-au hranit mai ales cu carne si grasimi provenind de la vanatul mare, reincalzirea Terrei a permis dezvoltarea vegetatiei. Asa a aparut agricultura si cresterea animalelor, s-a generalizat consumul de cereale si de leguminoase cultivate si a fost introdus laptele in alimentatia umana.
Conform specialistilor, toate aceste evolutii confirma faptul ca omul este fundamental omnivor, iar adaptabilitatea sa, in functie de resurse, a asigurat fara indoiala succesul celor mai recente doua specii, Neanderthalienii si noi.
Desi savantii nu au inca dovezi clare privind alimentatia stramosilor nostri indepartati, „mitul regimului preistoric ilustreaza imaginarul societatii noastre”, mai spune cercetatorul francez.
In schimb, nu poate fi negat faptul ca excesul de zahar si consumul in continua crestere de produse procesate nu este benefic sanatatii omului modern.
