Cresterea si dezvoltarea copilului
Din primul moment al concepţiei, embrionul uman, apoi fătul, iar după naştere, copilul, este intr-o continuă creştere şi dezvoltare, prin realizarea unor acumulări calitative şi cantitative importante.
Dacă termenul de creştere ar desemna, la prima vedere, o dezvoltare cantitativă (creşterea in greutate, in inălţime etc.), cel de dezvoltare inseamnă mult mai mult: acumulări calitative importante ale organismului uman şi ale functiilor sale, in special in sensul diferenţierii organelor şi funcţiilor acestora, al maturarii lor, iar după atingerea varstei adulte şi procesul de regresiune biologică, fenomene firesti in ciclul evolutiv al vieţii. De aceea, se consideră că atat creşterea cat si dezvoltarea reprezintă două laturi inseparabile ale evoluţiei umane pe scara vieţii, dar cu mers nu intotdeauna paralel.
Ritmul creşterii poate fi paralel cu al dezvoltării (in special la varsta foarte tanara), rămas in urmă (la varsta bătraneţii), dar niciodată inaintea dezvoltării.
Cresterea si dezvoltarea sunt doi indicatori ai stării de sănătate a copilului, dar nu singurii, lor li se mai alătură dezvoltarea psihico-intelectuală, capacitatea de aparare imună şi de reproducere.
Revenind la creştere şi dezvoltare, trebuie inţeles că ambele sunt sub un control neurohormonal:
- timusul intervine in primul an de viaţă,
- hipofiza, epifiza şi tiroida acţionează in toată perioada copilăriei, iar
- glandele suprarenale intervin, in special, la pubertate.
Factori ce influenteaza cresterea si dezvoltarea copilului
Dar atat procesul de creştere, cat şi dezvoltarea sunt influenţate si de alti factori:
– de mediu (micro şi macroclimat),
– alimentari,
– igienici,
– sociali,
– de activitatea fizica şi de regimul instructiv-educativ aplicat copilului.
Dupa cum intre creştere şi dezvoltare există o s transă legătură, tot astfel există o relatie directa intre dezvoltarea fiz ică, psihică şi funcţiile organismului.
Asa se explica faptul ca un copil cu dezvoltare fizica deficitara are, de multe ori, si o intarziere importanta a dezvoltarii sale neuropsihice, iar odata cu recuperarea si ameliorarea starii fizice, se imbunataeste randamentul psiho-intelectual al copilului, insa mult mai lent.
