In denumirea de tulburări de motricitate oculară intră toate anomaliile care presupun o deviaţie a axului unuia dintre ochi sau a ambilor, indiferent de cauză.
Tulburările de motricitate includ două tipuri distincte de afecţiuni: strabismul, tulburare frecventă care se regăseşte în special la copii şi care este cauzată de o anomalie de vedere (de exemplu, un ochi cu vedere foarte slabă); paralizia unuia sau mai multora dintre muşchii responsabili cu mişcările oculare sau a muşchilor oculomotori, care, contrar strabismului, seîntâlneşte la persoane cu ochi sănătoşi; această afecţiune se manifestă în principal prin formarea unei imagini duble.
CAUZELE
Strabismul (privirea crucişă). Seîntâlneşte în mod frecvent la persoanele care suferă de hipermetropie accentuată sau de anizometropie – diferenţa de refracţie dintre cei doi ochi (un ochi cu hipermetropie, astigmatism sau miopie, iar celălalt normal) mai rar la persoanele cu miopie crescută. Strabismul poate semnala ochi cu vedere defectuoasă; cauza poate fi o cataractă, o tumoră sau dezlipirea retinei.
Paralizia unuia sau mai multor muşchi oculomotori. Aceasta este provocată de lezarea unuia dintre nervii oculari. Principalele cauze sunt de ordin vascular (compresia unui hematom asupra nervului, dilatarea anormală a unei artere sau un anevrism), de ordin tumoral (compresia exercitată de o tumoră localizată în interiorul craniului) sau de natură traumatică (fractură a osului care formează partea de jos a cavităţii orbitale, podeaua).
SEMNELE
Principalul semn este dat de către deviaţia unuia dintre ochi, în strabismul convergent sau esotropie. Deviaţia ochiului are loc spre interior (ochiul priveşte spre nas).
ORTOPTICA
Această specialitate parame- dicală are ca scop evaluarea şi măsurarea deviaţiilor oculare, pentru ca să asigure reeducarea în caz de tulburări de vedere binoculară, mai ales în caz de strabism. Principalul scop al reeducării constă în mărirea capacităţii de fuziune, adică, puterea creierului de a asocia două imagini similare (cele percepute de ambii ochi): se încearcă ameliorarea capacităţii de convergenţă a pacientului, astfel încât acesta să recapete o vedere în relief corectă.
