Anevrismul este o balonare a peretelui unei artere sau a peretelui cardiac, provocata de slabirea severa a peretilor arteriali sau ai miocardului.
Cea mai mare artera din corpul uman este aorta, care ia sangele de la inima, trece apoi prin torace in abdomen in vecinatatea coloanei vertebrale pana cand ajunge in pelvis, impartindu-se aici in arterele iliace care iriga pelvisul, fesele si picioarele.
Deoarece aorta preia toata forta sangelui ejectat de cord, este artera cea mai frecvent afectata de anevrisme (slabirea peretelui).
Aceasta artera este, deasemenea, afectata frecvent de procesul de ateroscleroza.
Peretele elastic al aortei poate fi intins sau slabit, in special la nivelul abdomenului. Multe anevrisme apar in abdomen imediat dupa ce aorta da ramuri care iriga rinichii si inainte ca aorta sa se termine prin divizarea in cele doua artere iliace in pelvis.
Diametrul normal al aortei este de 1,8-2 cm.
Anevrismele sunt considerate semnificative atunci cand diametrul aortei depaseste 4 cm in diametru. Alte localizari predilecte pentru anevrisme sunt aorta toracica, arterele iliace din pelvis si artera poplitee aflata in spatele genunchiului.
Slabirea arterelor apare datorita aterosclerozei si a pierderii elasticitatii ca urmare a imbatranirii; hipertensiunea arteriala intensifica procesul de formare a anevrismelor si posibilitatea rupturii.
Pacientii care au sindrom Marfan, o boala care afecteaza elasticitatea peretilor arteriali, pot dezvolta anevrisme.
Studiile efectuate indica faptul ca exista o incidenta familiala a anevrismelor aortice abdominale.
Aparitia anevrismelor nu este un lucru iesit din comun la barbatii trecuti de 60 de ani.
Anevrismele pot creste pana la mai mult de 5 cm fara a da nici un fel de simptome si de aceea pot fi usor trecute cu vederea. Un examen ecografic banal al abdomenului poate, insa, detecta toate anevrismele abdominale si poate furniza, de asemenea, o buna estimare a marimii lor.
Anevrismul – TRATAMENT
Anevrismul
Interventia chirurgicala este indicata atunci cand anevrismul este mai mare de 5 sau 6 cm. S-au folosit cu succes tuburi de metal pentru a intari peretele arterial. Aceasta tehnica nu este foarte complicata, fiind o interventie chirurgicala de mica amploare. Tubul de metal, fabricat dintr-un aliaj de otel inoxidabil, este introdus printr-una din arterele piciorului fiind apoi impins incet pana in zona in care peretele arterial este slabit.
Acest tub functioneaza ca o „armatura” interna care intareste peretele arterial. Tehnica de tratament prezentata mai sus reprezinta un progres important, deoarece multi pacienti cu anevrisme sunt batrani, care au si alte boli asociate, in special infarcte de miocard anterioare, care reprezinta un risc deloc de neglijat in cazul unor interventii chirurgicale de amploare.
Anevrismul „in ciorchine”
Un tip diferit de anevrism poate aparea la baza creierului. Arterele de la acest nivel pot avea un defect de dezvoltare, formand anevrisme mici sub forma unui ciorchine, care raman asimptomatice pana cand apare o ruptura (de obicei la indivizi intre 20 si 50 de ani).
Sangerarea, sau hemoragia subarahoidiana, la baza creierului poate distruge ireversibil substanta cerebrala.
Aceste anevrisme pot provoca migrene de intensitate mare, aparute brusc. Din fericire, ele pot fi depistate si prinse inainte de ruperea lor.
Anevrismele „in ciorchine” nu sunt datorate hipertensiunii arteriale, dar o hipertensiune coexistenta poate predispune la aparitia rupturii. Pacientii care au coarctatie de aorta sau rinichi polichistici pot avea, in acelasi timp, si acest tip de anevrisme.
