Tipuri de afectiuni oculare – glaucomul0 Comments

Publicat in: Fără categorie


Glaucomul este o afecţiune a nervului optic, asociată creşterii tensiunii oculare, si antrenează, în absenta unui tratament adecvat, o distrugere a câmpului vizual care poate duce la orbire.

GLAUCOMUL PRIMAR CU UNGHI DESCHIS

Această formă de glaucom, numită şi glaucom cronic, este cel mai des întâlnită. Afectează de la 1 la 4% din populaţie, fiind adesea o boală de familie şi apare în general după 45 de ani. Semne. Afectând ambii ochi, glaucomul se manifestă la început doar prin creşterea tensiunii oculare, neavând niciun alt simptom. Apoi are loc o degradare a câmpului vizual, mai mult sau mai puţin pronunţată, însă ireversibilă, iar modificările capătului de nerv optic pot duce la orbire, în unele cazuri, modificările de câmp vizual apar chiar dacă tensiunea oculară nu este ridicată. Diagnosticul este, deci, foarte dificil de stabilit.

Diagnostic. Se bazează pe măsurarea tensiunii oculare, pe gonio-scopie (examen direct al unghiului iridocorneean), care pune în evidenţă deschiderea unghiului, pe examenul pupilei şi al câmpului vizual.

Tratament. Se concentrează pe scăderea tensiunii oculare cu ajutorul colirurilor (betablocante, miotice, adrenergice şi, în unele cazuri, pe ameliorarea circulaţiei sangvine din retină şi pupilă prin intermediul medicamentelor care dilată vasele). Dacă acest tratament se dovedeşte insuficient, se poate restabili scurgerea umorii apoase prin metode chirurgicale sau cu laserul. în cazul formelor rezistente la orice tratament, se pot folosi şi ultrasunete.

GLAUCOMUL PRIMAR CU UNGHI ÎNGUST

Numit şi glaucom cu unghi închis sau glaucom prin închiderea unghiului, afectează persoanele care au un unghi iridocorneean deosebit de îngust: evacuarea umorii apoase poate fi stânjenită atunci când pupila este dilatată (cu ocazia intervenţiilor chirurgicale, a examenelor oftalmologice sau a administrării de medicamente). Semne. Acest tip de glaucom, care atacă de obicei un singur ochi, se manifestă prin dureri intense în ochi şi orbită, printr-o scădere a vederii şi uneori prin greţuri.

Diagnostic. Ochiul este roşu şi tare, corneea tulbure şi pupila dilatată. Evoluţia poate duce rapid la pierderea ochiului. Tratament. Constă în scăderea cât mai rapidă a tensiunii oculare, cu ajutorul medicamentelor şi al colirurilor: injectarea intravenoasă de acetazolamidă (medicament diuretic), coliruri betablocante sau miotice. Apoi se perforează irisul pentru a înlesni circulaţia umorii apoase în ochi. Această intervenţie se poate face cu laserul (iridotomie) sau chirurgical (iri-dectomie). Dacă se intervine de urgenţă, nu rămân sechele.

GLAUCOMUL CONGENITAL

Această formă de glaucom, cauzată de o anomalie care survine în timpul dezvoltării fătului, afectează unghiul iridocorneean şi împiedică evacuarea umorii apoase. Atacă de obicei amândoi ochii şi se manifestă după naştere: copilul lăcrimează şi se teme de lumină; corneea e de mari dimensiuni, câteodată tulbure; uneori, volumul corneei creşte (buftalmie). Această afecţiune se poate diagnostica în primele luni de viaţă. Tratamentul trebuie efectuat repede şi este îndeosebi chirurgical.

GLAUCOMUL SECUNDAR

Este o consecinţă a unei boli oculare (inflamaţie, traumatism) sau generale (cum ar fi diabetul) sau a administrării unor medicamente. Tratamentul este acelaşi ca şi în cazul glaucomului primar cu unghi deschis.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Tipuri de afectiuni oculare – glaucomul

Lasă un răspuns