Călătoria rapidă între fuse orare diferite duce la efecte negative asupra bioritmurilor cunoscute ca efecte ale decalajului orar sau „jet lag„.
Călătoriile cu decalaje mari de fus orar pot interfera cu ciclurile naturale ale corpului. Ritmurile circadiene, cum ar fi orele mesei, pot suferi perturbări mari.
Perturbarea bioritmurilor
Când corpul uman intră într-o zonă diferită de timp, ceasul biologic nu corespunde cu acela al timpului din regiunea respectivă, ceea ce face ca ritmurile circadiene şi nu mai fie sincronizate cu ciclul zi-noapte.
Ca o consecinţă apar perturbări în ritmul normal de somn, veghe, ritmul orelor de masă. Această situaţie poate duce la insomnie, oboseală de-a lungul zilei, uşoară stare de confuzie, stare de rău şi reducerea activităţii fizice şi psihice.
Efectele apar nu numai ca rezultat al călătoriei cu avionul, dar şi în azul persoanelor ce au fost dislocate în medii extreme, cum ar fi în cazul călătoriilor în spaţiu sau al expediţiilor arctice şi antarctice, acolo unde ciclurile noapte-zi sunt semnificativ diferite.
Călătoria spre est
Efectele decalajului orar tind să fie mai grave atunci când călătoria are loc spre est, datorită pierderii orelor. Deoarece ciclul natural al organismului este de aproximativ 25 de ore, este mai uşor pentru organism să se adapteze la o zi mai lungă, atunci când călătoria se face spre vest.
Interesant este faptul că dacă o persoană ar călători în jurul întregii circumferinţe a globului terestru, într-o zi şi s-ar întoarce la ora zonei din care a plecat, ea nu ar suferi de „jet lag”.
Studiile asupra efectelor melatoninei în resincronizarea corpului uman cu ciclul de 24 de ore, după o călătorie pe distanţă mare, arată rezultate pozitive ale administrării acesteia.
