Sugarii pot să aibă probleme legate de alăptare fie în primele săptămâni de viaţă, fie când începe să fie introdusă alimentaţia solidă. Majoritatea problemelor durează puţin şi se rezolvă urmând sfaturile medicale.
Pentru mulţi dintre părinţi, alăptatul copilului poate reprezenta o problemă în primele zile de viaţă ale acestuia. Pe măsură ce sugarul se dezvoltă, apar deseori alte dificultăţi, legate de înţărcare şi de stabilirea unui regim alimentar echilibrata. Din fericire, majoritatea problemelor se pot rezolva prin respectarea sfaturilor oferite de medic, asistenta medicală sau moaşă.
PROBLEME LEGATE DE ALĂPTATUL LA SÂN
Alăptatul la sân ar trebui încurajat, deoarece conferă imunitate sugarului şi reduce riscul apariţiei alergiilor. Totuşi, deşi aproximativ două treimi dintre femei încep să alăpteze, numai 50 la sută vor continua să alăpteze sugarul, după ce acesta depăşeşte vârsta de două săptămâni. Acest fapt se datorează unui număr de probleme ce pot să apară, dintre care sunt de menţionat:
Rănile şi crăpăturile de la nivelul mameloanelor, multe dintre mame nu sunt pregătite pentru disconfortul iniţial provocat de suptul prelungit. Este important ca tehnica să fie corectă, deoarece sugarul trebuie să „prindă” corect mamelonul, cu capul in uşoară extensie şi apucând în gură majoritatea areolei (zona de culoare închisă ce înconjoară mamelonul) şi mamelonul.
Mastita – mastita este o infecţie a sânului, care poate fi urmarea crăpăturilor de la nivelul mamelonului. Mastita provoacă dureri şi înroşirea sânului şi se asociază deseori cu febră. Tratamentul este cu antibiotice adecvate, iar alăptatul poate fi continuat, dacă nu produce prea mult disconfort.
Interpretarea greşită a nevoilor – de obicei se recomandă alăptatul la sân la cerere. Totuşi, nu trebuie uitat faptul că sugari sug nu numai din cauza foamei, ci şi pentru că suptul le induce o stare de confort; de aceea plânsul sugarului poate fi greşit interpretat ca o manifestare a foamei, când de fapt este datorat unei ingestii prea mari de lapte sau dorinţei de contact cu mama.
Tulburarea în dezvoltarea sugarului – o parte din mame sunt îngrijorate de faptul că sugarul nu primeşte suficient lapte, astfel încât ele îi dau acestuia un supliment de lapte la biberon. In general, această practică nu este recomandată, deoarece suptul stimulează producţia de lapte şi cu cât copilul încearcă mai puţin să se hrănească, cu atât secreţia de lapte va fi mai mică. Dacă un sugar alimentat la sân nu reuşeşte să crească în greutate, sfatul obişnuit este acela de a încuraja copilul să sugă mai des, înainte de a recurge la suplimentarea hranei prin administrarea de lapte la biberon.
Cântăritul regulat la unitatea medicală din apropierea casei este de ajutor pentru monitorizarea câştigului ponderal şi pentru identificarea copiilor care nu se dezvoltă. Mamele trebuie să aibă grijă să mănânce corect şi să nu ţină regimuri drastice.